Închide Close

Editura Humanitas

Constantin Bărbulescu, România medicilor

Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910

Din categoriile istorie

În colecția Ebook

EBOOK – EPUB / PDF

Între 1860 şi 1910, aşadar într-o perioadă care e considerată unanim perioada modernizării ţării noastre, o elită intelectuală şi profesională construieşte în rapoartele sale o altă Românie: România medicilor. Imaginându-şi o Românie ideală, după chipul şi asemănarea ţărilor apusene în care îşi făcuseră studiile, medicii români din sistemul sanitar descoperă că arhaica lume rurală nu îi primeşte prea bine, fiindcă îşi are tămăduitorii săi, care practică o medicină alternativă, că principiile alimentaţiei ştiinţifice şi ale igienei moderne se impun cu greu sau aproape deloc din cauza obiceiurilor străvechi. Oricum dramatică, starea medicală a României e înfăţişată în culori şi mai sumbre de medicii români căzuţi în capcana prejudecăţilor care, de fapt, bântuie la acea vreme şi prin ţările pe care le consideră cu adevărat civilizate. Medicii vorbesc de suferinţe endemice, de sifilis, de oftică, de pelagră şi de alcoolism ca şi cum aceste boli ar duce la pieirea iminentă a naţiunii. Mai mult, analizând statisticile recrutării, se înspăimântă de spectrul unei degenerări absolute a poporului român, în timp ce alte etnii, şi mai ales evreii, ar fi gata să-i ia locul. O lectură necritică a rapoartelor medicale ar lăsa impresia unei iminente apocalipse demografice. Constantin Bărbulescu, care e şi istoric, e şi etnolog, e şi sociolog, îşi asumă această dificilă sarcină şi discerne, cu instrumentele celor trei discipline, între realitate şi reprezentare ideologică, retuşând, cu nuanţe mai fine, adevărata Românie a medicilor.

Despre Constantin Bărbulescu

CONSTANTIN BĂRBULESCU (n. 1969) a absolvit în 1994 Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, la specializarea istorie-etnologie. A lucrat ca muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, participând în paralel la mai multe cercetări etnografice pe teren şi pregătindu-şi doctoratul în istorie, pe care l-a obţinut în 2003. Din acelaşi an predă la Facultatea de Istorie şi Filozofie de la Universitatea „Babeş-Bolyai“, unde, în prezent, este conferenţiar în cadrul Departamentului de istorie modernă, arhivistică şi etnologie. În 2011 a obţinut încă două titluri de doctor, unul în sociologie (la SNSPA), iar celălalt în antropologie şi etnologie (la Universitatea din Perugia). Multipla sa formaţie se reflectă în articolele şi studiile care au apărut în diverse publicaţii ştiinţifice, precum Caiete de antropologie istorică, Revista de etnografie şi folclor, Transylvanian Review, Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca. Este autor, coautor sau editor a 11 volume, dintre care cele pe care le consideră mai importante sunt: Imaginarul corpului uman. Între cultura ţărănească şi cultura savantă (secolele XIX–XX) , Editura Paideia, Bucureşti, 2005; Modernizarea lumii rurale din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. Contribuţii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005 (cu Vlad Popovici); Corvin. O biografie rurală, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2006 (cu Elena Bărbulescu); Documente privind politica sanitară în România (1965–1989) , Editura Mega, Cluj-Napoca, 2010; Ţărani, boli şi vindecători în perioada comunistă. Mărturii orale, vol. II, Edi tura Mega, Cluj-Napoca, 2011; Medicine, Hygiene and Society from the Eighteenth to Twentieth Centuries, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2011 (în colaborare cu Alin Ciupală).

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: România medicilor
  • Subtitlu: Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910
  • An apariție: 2015
  • Ediție: I
  • Format: EPUB/PDF
  • ISBN: 978-973-50-4825-9-X
  • Colecție: Ebook
  • Domeniu: istorie
  • Autor: Constantin Bărbulescu

Noi apariții

Author Spotlight

Neagu Djuvara

pagina autorului

NEAGU DJUVARA (1916–2018) s-a născut la Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă. Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact