Spovedania unui ucigas, povestita intr-o noapte

Joseph Roth, Spovedania unui ucigas, povestita intr-o noapte

Legenda sfantului betiv

In romanul Spovedania unui ucigas si in nuvela Legenda sfantului betiv punctul de intalnire a tulburatoarelor personaje ale lui Joseph Roth este Parisul inceputului de secol douazeci.Cu o maiestrie a scriiturii care aminteste de romanele dostoievskiene, Joseph Roth tese in Spovedania unui ucigas deopotriva intriga unui roman politist si fina analiza psihologica a unui asasin. Urmarind implicatiile morale ale actului criminal, precum si starile de constiinta prin care trece autorul acestuia, romanul are un final-surpriza. Din tanar ingenuu si iremediabil indragostit de o frantuzoaica frivola, robit de mirajul puterii si al imbogatirii, Golubcik se va transforma intr-un ucigas fara voie, obligat sa traiasca pentru tot restul vietii covarsit de sentimentul culpei. In Legenda sfantului betiv Andreas, un hoinar ajuns la Paris, in incercarea de a-si eluda luciditatea distrugatoare, isi ineaca zilele in alcool. O serie de miracole marunte si stranii intamplari fericite ii readuc pofta de viata, dar eroul uita ca fiecare interventie divina isi cere tributul si ca plata poate fi chiar propria sa viata.

Despre Joseph Roth

Romancier, eseist si jurnalist nascut la 2 septembrie 1894, la Brody, la granita orientala a Imperiului Habsburgic, Joseph Roth este unul dintre pilonii literaturii austriece. In 1913, dupa ce abia isi incepuse studiile universitarela Lemberg (astazi Lvov), pleaca la Viena unde urmeaza cursuri de filozofie si literatura germana pana in anul 1916, cand se inroleaza in armata habsburgica si lupta in Primul Razboi Mondial. Prabusirea Imperiului Habsburgic, in 1918, ii inoculeaza un sentiment al dezradacinarii care transpare din intreaga sa opera. Din 1920 pana in 1933 traieste cu intermitente in Germania, din aceasta perioada datand urmatoarele scrieri: Das Spinnennetz (nuvela, 1923), Hotel Savoy (roman, 1924), Die Rebellion (roman, 1924), April. Die Geschichte einer Liebe (nuvela, 1925), Der blinde Spiegel (roman, 1925), Juden auf Wanderschaft (studiu despre evrei, 1927), Die Flucht ohne Ende (roman, 1927), Zipper und sein Vater (nuvela, 1928), Rechts und links (roman, 1929), Der stumme Prophet (roman, 1929), Iov (Hiob, roman, 1930), Marsul lui Radetzky (Radetzkymarsch, 1932), roman considerat capodopera sa. In 1933 pleaca la Paris si face in anii urmatori o serie de calatorii in intreaga Europa. Continua sa scrie pana in anul mortii sale premature, 1939. In 1934 apare romanul Tarabas, iar in 1936 Spovedania unui ucigas, povestita intr-o noapte (Beichte eines Mörders, erzählt in einer Nacht), roman de mare finete psihologica, apreciat de critici drept una dintre cele mai bune scrieri ale sale. Urmeaza romanele Das falsche Gewicht (1937), Cripta Habsburgilor (Die Kapuzinergruft, 1938) si publicatiile postume Die Geschichte von der 1002. Nacht (roman, 1939), Der Leviathan (nuvela, 1940). Nuvela Legenda sfantului betiv (Die Legende vom heiligen Trinker, 1939) a fost ecranizata in 1963 de Franz Joseph Wild. Moare la 27 mai 1939 la Paris.

Recenzii

"Datorita Spovedaniei unui ucigas, Joseph Roth isi merita locul alaturi de Conrad si Dostoievski." (The Times)

"Legenda sfantului betiv este o adevarata capodopera, care fascineaza cititorul si il provoaca sa o reciteasca iar si iar." (The Evening Standard)

"Joseph Roth are geniul metaforei, ironia sa este plina de compasiune iar radiografia psihologica magistrala." (The Wall Street Journal)

Alte Detalii