Aer cu diamante

Despre Ion Stratan

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“. A absolvit cursurile Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1981) şi a debutat în acelaşi an cu volumul Ieşirea din apă (debut publicistic în 1972, în revista Amfiteatru). Membru al cenaclului „Amfiteatru“, al „Cenaclului de Luni“ condus de Nicolae Manolescu și al cenaclului „I.L.Caragiale" din Ploiești, membru al conducerii revistei Contrapunct și bibliotecar la Biblioteca „Nicolae Iorga“ din Ploiești. A colaborat cu poezie, critică literară, eseuri, traduceri la numeroase reviste literare din ţară. Semnatar, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Florin Iaru, al volumului Aer cu diamante (1982), care a marcat consacrarea „generaţiei optzeciste". Distins cu numeroase premii literare, între care Premiul Fundației „Nichita Stănescu“ (1990), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1993), Premiul „Mihai Eminescu“ al Academiei Române (1995), Premiul Asociaţie Scriitorilor din Bucureşti (2001).

Cărţi publicate: Ieșirea din apă (1981), Aer cu diamante (împreună cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Florin Iaru, 1982), Cinci cântece pentru eroii civilizatori (1983), Lumina de la foc (1990), Lux (1992), Ruleta rusească (1993), Desfacerea (1994), O zi bună pentru a muri (1995), Cântă, zeiță, mânia (1996), Mai mult ca moartea (1997), De partea morților (1998), Cafeaua cu sare (1998), Apa moale (1998), Crucea verbului (2000), Zăpadă noaptea (2000), O lume de cuvinte (2001), Spălarea apei (2001), Biserica ploii (2001), Jocurile tăcute (2001), Biblioteca de dinamită (2001), Pământ vinovat (2003), Ţara dispărută (2003), Cartea ruptă (2005), Cimitirul de maşini (2005).

Despre Florin Iaru

Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în reviste Luminița. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu.

În anul 1981, volumul sau "Cântece de trecut strada" se bucura de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului "Aer cu diamante".

Un membru extrem de important al Cenaclului de luni, personaj emblematic al generației anilor '80 bucureștene, scenarist, Florin Iaru rămâne, conform spuselor marelui critic Nicolae Manolescu, „făptura închipuită de Modigliani, întrupare a ingenuității ce îi maschează puternica inteligență"

Despre Traian T. Coşovei

TRAIAN T. COŞOVEI s-a născut la 28 noiembrie 1954 în Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Filologie (secţia română-engleză) în 1978, cu o lucrare despre Beat Generation, poezie americană contemporană. Membru fondator al Cenaclului de Luni. Debut în presa literară: 1978, în revista România Literară. Debut editorial: 1979, la Cartea Românească. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1980). Din 1996 lucrează la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), Departamentul Relaţii Publice şi la publicaţia Museion, înfiinţată de el şi editată de M.N.L.R. În anul 2002 înfiinţează Cenaclul „La formarea ideilor", cenaclu exclusiv de proză. În 2002 participă ca redactor pentru limba engleză la realizarea C.D.-ului Mihai Eminescu. În 2003 este coordonator editorial al site-ului www calendarnichita.ro, dedicat Anului Nichita Stănescu. Din 1998 iniţiază la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti „Institutul de glasuri" (prelecţiuni în spiritul junimist) - acţiune ce reuneşte personalităţi marcante ale culturii române contemporane.

Cărţi publicate: Ninsoarea electrică, ed. Cartea Românească, 1979; 1, 2, 3 SAU..., ed. Albatros, 1980; Cruciada întreruptă, ed. Cartea Românească, 1982; Aer cu diamante (împreună cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Stratan), ed. Litera, 1982; Poemele siameze, ed. Albatros, 1983; În aşteptarea cometei, ed. Cartea Românească, 1986; Rondul de noapte, ed. Militară, 1987; Pornind de la un vers (critică literară), ed. Eminescu, 1990; Bătrâneţile unui băiat cuminte, ed. Pontica, 1994; Mickey Mouse e mort, ed. Cartea Românească, 1994; Percheziţionarea îngerilor, ed. Crater, 1998; Lumină de la frigider, ed. Cartea Românească, 1998; Bună dimineaţa, Vietnam!, ed. Călăuza, 1999; Hotel Urmuz (critică literară) ed. Călăuza, 2000; Mahalaua de azi pe mâine (împreună cu Dan Mircea Cipariu), ed. Vinea, 2000; Les annees folles du socialisme, (împreună cu Ştefania Coşovei), Asociaţia Scriitorilor & Ed. Eminescu, 2000; Pisica neagră, pisica moartă, (împreună cu Bogdan O. Popescu), ed. Crater, 2001; Institutul de glasuri, ed. Cartea Românească, 2002, antologie în colecţia Hyperion; Vânătoarea pe capete, ed. Libra, 2002; Greva căpşunelor, ed. Libra 2004; La formarea ideilor, ed. Contemporanul Ideea Europeană, critică literară, 2005; Băutorii de absint, antologie de poezie (împreună cu Ion Mureşan, Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Ioan Es. Pop), ed. Paralela 45, 2007; Motocicliştii spaţiali (împreună cu Ioana Mănescu) - cineroman, Editura Tracus Arte, 2008; Poeţii marilor oraşe, critică literară, Editura MNLR, 2008; Aerostate plângând, Editura Tracus Arte, 2010.

Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor, 1979; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1994 pentru volumul Bătrâneţile unui băiat cuminte; Marele Premiu ,,Ion Vinea", 1996; Premiul Academiei ,,Carpatica", 1996; Premiul Academiei Române pentru poezie, 1996; Premiul Internaţional ,,Nichita Stănescu", 2000 ; Autorul anului 2002 - premiu decernat de A.P.L.E.R. pentru volumul de poezie Vânătoarea pe capete ; Ordinul „Meritul Cultural" în gradul de Ofiţer, 2004 ; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru volumul de poezie Greva căpşunelor; Premiul pentru jurnalism literar al revistei Tomis, 2005 ; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru volumul de critică literară Poeţii marilor oraşe, 2008.

Despre Mircea Cărtărescu

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; Zen. Jurnal 2004–2010, Humanitas, Bucureşti, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015; Solenoid, roman, Humanitas, Bucureşti, 2015; Peisaj după isterie, Humanitas, 2017; Știutorii. Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, Bucureşti, 2017; Un om care scrie. Junal 2011–2017, Humanitas, Bucureşti, 2018; Melancolia, Humanitas, Bucureşti, 2019; Creionul de tâmplărie, Humanitas, Bucureşti, 2020; Nu striga niciodată ajutor, Humanitas, Bucureşti, 2020; Theodoros, roman, Humanitas, Bucureşti, 2022.

Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană ș.a.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig (2015); Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018), Prix Transfuge, Paris, 2019, Prix Millepages, Vincennes, 2019, Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, Guadalajara, 2022, Los Angeles Times Book Prize for Fiction, 2023, The International Dublin Literary Award, 2024.

Alte Detalii