Închide Close

Editura Humanitas

Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu, Ce este mai presus de orice?

Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al științei în timpul Primului Război Mondial

Din categoriile istorie, ştiinţă

În colecția în afara colecţiilor

„Oamenii de știință sunt priviți de publicul larg drept elita națiunii. Cu cât prestigiul lor este mai mare, cu atât va fi mai accentuată tentația de a‑i înfățișa ca reprezentanți ai ei. Se instalează astfel o tensiune între tendința de a le atribui marilor cercetători rolul de purtători ai prestigiului național și semnificația universală a rezultatelor muncii lor.  În vremuri pașnice, ceea ce îi deosebește pe cercetătorii din comunități diferite nu va atrage prea mult atenția. Cu totul altfel stau lucrurile atunci când adversitățile dintre statele naționale degenerează în conflicte și confruntări armate. O asemenea confruntare, fără precedent ca amploare, pierderi, sacrificii și suferințe, a fost Primul Război Mondial. Cei mai reprezentativi oameni de știință nu mai puteau acum să evite un răspuns lipsit de echivoc la întrebarea: ce este pentru ei mai presus de orice – cauza patriei, care îi opunea colegilor din țările vrăjmașe, sau, dimpotrivă, cauza cercetării științifice, situată deasupra lucrurilor ce pot despărți comunitățile omenești?“ — MIRCEA FLONTA, CĂTĂLIN VASILESCU

 

Pe copertă sunt reproduse portretele unora dintre cei mai importanți semnatari ai Manifestului celor 93: Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff, Adolf von Harnack, Fritz Haber, Max Planck, Ernst Haeckel, Wilhelm Röntgen.

Despre Mircea Flonta

MIRCEA FLONTA (n. 1932), profesor emerit la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, membru al Academiei Române. Activitatea sa didactică – întinsă pe o perioadă de peste șaizeci de ani – s-a centrat pe epistemologia cla sică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filozofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein. A publicat, în țară și străinătate, numeroase studii și articole în reviste și culegeri de studii. A tradus, în colaborare, din operele filozofice ale lui David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. Volume: Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analiticităţii (Editura Științifică și Enciclopedică, 1975), Perspectivă filozofică și raţiune știinţifică: Presupoziţii filozofice în știinţa exactă (Editura Științifică și Enciclopedică, 1985), Cognitio: O introducere critică în problema cunoașterii (ALL, 1994; ediția a II-a 2008), Imagini ale știinţei (Editura Academiei Române, 1994), Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Reflecţii asupra percepţiei filozofiei în cultura românească (Fundația Culturală Română, 1998), Kant în lumea lui și în cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005), Gânditorul singuratic: Critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008), Darwin și după Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010), 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012; ediția a II-a 2024), Drumul meu spre filozofie (Humanitas, 2016), Răspântii ale gândirii: Despre identitatea filozofiei, relaţia știinţă–religie și alte subiecte de interes general (Humanitas, 2017), Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al știinţei în timpul Primului Război Mondial (împreună cu Cătălin Vasilescu, Humanitas, 2020), Filozofia cercetătorului: Înţelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg (Humanitas, 2022).

Despre Cătălin Vasilescu

CĂTĂLIN VASILESCU (n. 1959), profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie din București și șef al Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, a adus contribuții importante în chirurgia oncologică, chirurgia robotică și cercetarea medicală, mai ales în genomică. Are preocupări constante pentru istoria medicinei și istoria ideilor, mai ales din timpul Primului Război Mondial, domenii în care a publicat articole despre Dimitrie Gerota („Istoria lucrului bine făcut“, 2005), Toma Ionescu („Thoma Ionescu sau Wilhelm von Waldeyer? Istoria unei idei călătoare“, 2010), Victor Gomoiu („Operația Thoma Ionescu–Victor Gomoiu“, 2016), Fritz Haber („Chimia aerului – tragicul caz al lui Fritz Haber, laureat al Premiului Nobel și criminal de război“, 2020). A publicat volumele: Bestiar: Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații (Humanitas, 2023) și, împreună cu Mircea Flonta, Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie şi spiritul universalist al ştiinţei în timpul Primului Război Mondial (Humanitas, 2020).

 

Fotografia autorului © Cătălina Flămînzeanu

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Ce este mai presus de orice?
  • Subtitlu: Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al științei în timpul Primului Război Mondial
  • An apariție: 2020
  • Ediție: I
  • Pagini: 312
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-7029-8
  • Colecție: în afara colecţiilor
  • Domeniu: istorie, ştiinţă
  • Autor: Mircea Flonta, Cătălin Vasilescu

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact