Curtezana

Colette, Curtezana

Carte ecranizată de Stephen Frears, cu Michelle Pfeiffer, Rupert Friend, Felicity Jones şi Kathy Bates

Léa de Lonval, curtezană celebră odinioară pentru frumuseţea ei, se apropie de sfârşitul carierei. Este şi momentul în care trăieşte cea mai intensă poveste de dragoste din viaţă alături de Fred Peloux, cunoscut drept Chéri, un playboy care are jumătate din vârsta ei. Nici unul nu înţelege legăturile profunde care-i unesc înainte de-a fi nevoiţi să se despartă. Chéri (Curtezana) surprinde toată tandreţea şi violenţa dorinţei unei iubiri imposibile.

„Am devorat Chéri dintr-o suflare. Ce subiect minunat (...)! Ce inteligenţă, ce măiestrie, ce înţelegere a celor mai ascunse secrete ale trupului! De la un capăt la altul al cărţii, nici o slăbiciune, nici o repetiţie, nici un loc comun.“ (André Gide)

Adriana Bittel despre Curtezana (Formula AS nr. 914, 17-23 aprilie 2010)

Despre Colette

COLETTE (1873-1954, pe numele întreg Sidonie-Gabrielle Colette) a aparţinut generaţiei lui Proust, Valéry, Gide şi Claudel. Încurajată de primul ei soţ, Henri Gauthier-Villars (Willy), a început să publice seria „Claudine“ (1900-1903) - Claudine à l'école (Claudine la şcoală), Claudine à Paris (Claudine la Paris), Claudine en ménage (Claudine în căsnicie), Claudine s'en va (Claudine pleacă). Emancipându-se, s-a îndreptat spre o carieră în music-hall, care-i va inspira câteva romane: Les Vrilles de la vigne (Cârceii de viţă), 1908, La Vagabonde (Hoinara), 1910, L'Envers du music-hall (Culisele music-hallului), 1913. A avut legături cu femei, printre care Liane de Pougy, sau cu personalităţi bizare ca Gabriele d'Annunzio. La peste patruzeci de ani, l-a „iniţiat“ pe fiul ei vitreg de şaptesprezece ani (din a doua căsătorie, şi ea eşuată, cu Henri de Jouvenel), Bertrand de Jouvenel, celebrul filozof de mai târziu. Fantasma femeii mature îndrăgostite de un tânăr se regăseşte în Chéri (1920), una dintre cărţile ei cele mai cunoscute - continuată de La Fin de Chéri (Sfâr şitul lui Chéri), 1926 -, şi în Le Blé en herbe (Grâul în iarbă), 1923. În 1935 s-a căsătorit cu Maurice Goudaket, care-i va rămâne alături până la sfârşit. Anii ‘20 i-au adus triumful: unii au proclamat-o cea mai mare scriitoare franceză. Bucuriile şi tristeţile dragostei, sexualitatea feminină într-o lume dominată de bărbaţi, căutarea identităţii, monologurile interioare şi elementele autobiografice sunt constante ale scrierilor ei. Printre ultimele sale cărţi se numără Gigi, 1944, L'Étoile Vesper (Luceafărul de seară), 1947 şi Le Fanal bleu (Felinarul albastru), 1949. În 1945 a fost prima femeie aleasă unanim în Academia Goncourt, iar în 1953 a devenit mare ofiţer al Legiunii de Onoare. I s-au organizat funeralii naţionale.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Curtezana
An apariție: 2009
Ediție: I
Pagini: 240
Format: 11x18 cm
ISBN: 978-973-50-2544-1
Colecție: Cartea de pe noptieră
Domeniu: literatură
Autor: Colette

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente