Închide Close

Editura Humanitas

Vladimir Tismăneanu, Despre 1989

Naufragiul Utopiei

Revoluţiile din 1989 au schimbat în mod fundamental harta politică, economică, axiologică şi culturală a lumii. Ele au permis redescoperirea participării democratice şi a activismului civic, fiind rezultatul unei nemulţumiri profunde şi generalizate faţă de dominaţia ideologică a leninismului. După decenii de agresiune a statului împotriva spaţiului public, aceste revoluţii au restabilit distincţia dintre ceea ce aparţine guvernământului şi ceea ce ţine de domeniul autonomiei individului. Accentuând drepturile politice şi civice, aceste mişcări au creat teritoriul necesar manifestării şi aplicării valorilor democraţiei liberale. Departe de a se fi încheiat, revoluţiile din 1989 simbolizează o direcţie caracteristică a timpurilor moderne: diversitate, diferenţă şi toleranţă. Natura Revoluţiei Române, inclusiv recurgerea la violenţă şi masacru, se explică prin caracterul impenitent stalinist al dictaturii comuniste. Prin radicalismul său, prin energiile dezlănţuite şi prin şansa renaşterii partidelor politice, a economiei de piaţă, a presei libere şi a societăţii civile, Revoluţia a fost o breşă istorică incontestabilă. Asemenea celorlalte revoluţii din 1989, a fost un fenomen social total, o explozie de spontaneitate democratică, o afirmare a libertăţii în lupta împotriva despotismului ideocratic. Extrem de grav însă, în cazul României postdecembriste, este faptul că nici constituţia libertăţii, ca sinteză între legalitate şi legitimitate, nici datoria memoriei traumei totalitare, în formă instituţionalizată şi prescrisă la nivel pedagogic, nu s-au întrupat încă în mod credibil în noul corp politic şi social. (Vladimir Tismăneanu)

  Sorin Lavric, „Fler ideologic“ (România literară, 2/2010)

Despre Vladimir Tismăneanu

VLADIMIR TISMĂNEANU este profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland. În perioada martie–decembrie 2006 a fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Între februarie 2010 și mai 2012 a fost președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În 2007 a primit din partea Universității Maryland Distinguished International Service Award, iar Asociația Americană de Științe Politice i-a acordat certificatul pentru merite excepționale în predarea științelor politice. Deține titlul de doctor honoris causa al Universității de Vest din Timișoara (2002) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (2003). În iulie 2011, președintele Traian Băsescu i-a conferit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofițer pentru eforturile susținute de promovare a democrației în România. Volume publicate (selecție): Reinventarea politicului: Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel (Free Press, 1992 și 1993; Polirom, 1997 și 2007); Fantasmele salvării: Democrație, naționalism și mit în Europa postcomunistă (Princeton University Press, 1998 şi 2009; Polirom, 1999); Stalinism pentru eternitate: O istorie politică a comunismului românesc (University of California Press, 2003; Polirom, 2005; Humanitas, 2014; în 2004, Premiul Barbara Jelavich din partea American Association for the Advancement of Slavic Studies, ca lucrare excepțională în domeniul istoriei Europei de Răsărit și Centrale); Diavolul în istorie: Comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (University of California Press, 2012; Humanitas, 2013); Romania Confronts its Communist Past: Democracy, Memory, and Moral Justice (în colaborare cu Marius Stan, Cambridge University Press, 2018); Putin’s Totalitarian Democracy: Ideology, Myth, and Violence in the Twenty-First Century (în colaborare cu Kate C. Langdon, Palgrave Macmillan, 2020); Comunism și cultură: O introducere (în colaborare cu Radu Stern, Palgrave Macmillan, 2022; Curtea Veche, 2023). Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu și Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007); coeditor, împreună cu Bogdan C. Iacob, al volumelor The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History (CEU Press, 2012) și Remembrance, History, and Justice: Coming to Terms with Traumatic Pasts in Democratic Societies (CEU Press, 2015), iar împreună cu Jordan Luber al volumului One Hundred Years of Communist Experiments (CEU Press, 2021). Alte volume apărute la Humanitas: Fantoma lui Gheorghiu-Dej (2008); Perfectul acrobat: Leonte Răutu, măștile răului (în colaborare cu Cristian Vasile, 2008); Despre 1989: Naufragiul Utopiei (2009); Despre comunism: Destinul unei religii politice (2011); Lumea secretă a nomenclaturii: Amintiri, dezvăluiri, portrete (2012); Cartea președinților (în colaborare cu Cristian Pătrășconiu, 2013); Efigii ale unui coșmar istoric (2015); Trei sute de ceaușești liliputani: (Micro)istorii personale în dialog (în colaborare cu Ciprian Măceşaru, 2016).

 

Fotografia autorului © Eduard Koller

Alte Detalii

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact