RAUL DONA (1873–1924) s-a născut în familia generalului Nicolae Dona și a Emiliei, fiica lui Cristian Virt Pester, antreprenor al Școlii de Arte. După obţinerea titlului de doctor în medicină și a dreptului de liberă practică, Raul Dona și-a început cariera în 1898, la Roșiorii de Vede, încheindu-și stagiul de medic secundar la București, în 1903. În februarie 1916, s-a căsătorit cu Niculina Delavrancea, cea de-a treia fiică a scriitorului Barbu Delavrancea, absolventă a Școlii de Belle Arte din București. Înfrângerile suferite de armata română la scurt timp după intrarea în Marele Război și apropierea trupelor germane de capitală l-au determinat pe doctorul Dona să se retragă în Moldova, alături de familie. Jurnalul lui Dona, absolut inedit, a fost scris între ianuarie 1917 şi noiembrie 1918 şi reprezintă o tulburătoare mărturie a lunilor petrecute în pribegie, consemnând evenimentele vieţii de familie pe fundalul unui episod istoric decisiv pentru România în timpul Primului Război Mondial.