Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european

Aleksander Wat, Czesław Miłosz, Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european

Convorbiri cu Czesław Miłosz

„Carte a sfâşierilor tragice şi a iluziilor pierdute, a prieteniilor fierbinţi şi a despărţirilor definitive, a utopiilor năucitoare şi a credinţelor sfărâmate, Secolul meu face parte din acel inestimabil tezaur al adevărului despre un secol devastat de năluci ideologice cu efecte catastrofale. O aşez alături de mărturisirile unor Panait Istrati, Arthur Koestler, Aleksandr Soljeniţîn, Varlam Şalamov, Margarete Buber-Neumann, Whittaker Chambers şi Ignazio Silone. Comunismul a urmărit distrugerea omului interior, spune Wat. În cazul său, eşecul acestui proiect a fost total. Omul interior a învins.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

„Publicată la câţiva ani după moartea lui Wat, această remarcabilă transcriere a memoriilor sale înregistrate înflăcărează imaginaţia. Asemenea lui Dostoievski şi Soljeniţîn, Wat îşi evocă viaţa de deţinut politic cu o precizie dureroasă, împletindu-şi amintirile cu portrete pline de compasiune sau comice ale tovarăşilor săi de detenţie şi ale gardienilor. Dar geniul lui Wat se află dincolo de evocarea remarcabilă a locurilor şi de portrete... Adevărata sa forţă iese la iveală prin implicaţiile politice şi spirituale ale peregrinărilor lui prin treisprezece închisori poloneze şi ruseşti în anii ‘30 şi ‘40. Wat începe prin a fi comunist şi evreu şi sfârşeşte ca anticomunist şi creştin care continuă să-şi afirme evreitatea. Mai presus de toate, el îşi apără viaţa interioară...“ (Library Journal)

„Ca document al unui martor istoric, Secolul meu este o lucrare extraordinară. Dar, mai mult decât atât, este o capodoperă a genului autobiografic. Vocea lui Wat este irezistibilă, şi el îşi spune povestea cu o asemenea rigoare şi inteligenţă, cu o asemenea căldură umană copleşitoare, încât cuvintele lui te schimbă pentru totdeauna... Este o realizare magnifică, una dintre cele mai mişcătoare şi puternice cărţi pe care le-am citit vreodată.“ (Paul AUSTER)

„Un poet polonez îşi povestea viaţa altui poet polonez, mai tânăr cu o generaţie... Aveam sentimentul că se naşte o înregistrare cu dublă semnificaţie: oferea informaţii despre comportamentul intelectualilor din secolul XX, paralizaţi şi pietrificaţi de imaginea comunismului, care era pentru ei ca un cap al Meduzei; şi era un adaos indispensabil de acum înainte pentru orice manual de literatură polonă consacrat secolului nostru... Este o imagine panoramică dinamică, cu o acţiune ce se desfăşoară pe diferite latitudini geografice, de la Paris... până la poalele Pamirului.“ (Czesław MILOSZ)

Vladimir Tismăneanu, „Cele trei iluminări ale lui Aleksander Wat“ (tismaneanu.wordpress.com, mai 2014)

Despre Aleksander Wat

ALEKSANDER WAT – pseudonimul lui Aleksander Chwat (1 mai 1900, Varşovia – 29 iulie 1967, Antony, Franţa) –, poet, prozator şi teoretician al artei, este considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori polonezi ai secolului XX. Descendent al unei vechi şi distinse familii evreieşti, a urmat cursurile Universităţii din Varşovia, unde a studiat filozofia, psihologia şi logica. A avut legături strânse cu avangarda literară, publicându-şi prima carte de poezie, JA z jednej strony i JA z drugiej strony mego mopsożelaznego piecyka (Eu de o parte şi eu de partea cealaltă a sobei mele de fier) în 1920, iar câţiva ani mai târziu, în 1927, o culegere de povestiri intitulată Bezrobotny Lucyfer (Lucifer şomer). Wat a editat o serie de reviste influente – printre care Nowa Sztuka (Noua Artă) şi Miesięcznik Literacki (Mensualul Literar) – şi a ajutat la diseminarea operei lui Maiakovski şi a futuriştilor în Polonia, înainte de a deveni adept al partidului comunist. Între 1933 şi 1939 a fost directorul literar al celei mai renumite edituri poloneze de la acea vreme, Gebethner & Wolff. În 1939, după invadarea Poloniei de către nazişti, s-a refugiat la Lvov. Arestat în 1940 de NKVD, a fost încarcerat la Zamarstînov, apoi transferat succesiv la Kiev, Lubianka, Saratov. Amnistiat în noiembrie 1941, a fost trimis în Kazahstan. În 1946 a primit permisiunea să se întoarcă în Polonia, unde a fost numit redactor-şef la PIW (Institutul Editorial de stat), dar, din cauza convingerilor anticomuniste, a fost silit să renunţe la această funcţie, câştigându-şi viaţa mai ales ca traducător. Anul 1953 a marcat începutul unei boli nervoase incurabile cu caracter psihosomatic. În 1959 a emigrat în Franţa. În 1963 Wat a fost invitat să predea literaturi slave la Center for Slavic and East European Studies de la University of California (Berkeley). De la începutul anului 1964 şi până în iunie 1965, Wat s-a aflat la Berkeley, unde a înregistrat o serie de convorbiri despre viaţa sa (pe care le considera un fel de „jurnal vorbit") cu Czesław Miłosz, publicate postum sub titlul Secolul meu. Copleşit de boala care l-a măcinat vreme de paisprezece ani, Aleksander Wat s-a sinucis pe 29 iulie 1967, la domiciliul său de la Antony (Franţa). Mărturiile lui Wat reprezintă o tulburătoare radiografie a sistemului totalitar comunist, bazată în mare măsură pe propriile trăiri şi experienţe, pe observaţii şi analize concrete, dezvăluind nu doar drama unui intelectual rafinat, ci în primul rând dimensiunea răului pe care l-a generat un astfel de sistem.

Despre Czesław Miłosz

CZESŁAW MIŁOSZ (30 iunie 1911, Szetejnie/Šeteniai, Lituania de azi – 14 august 2004, Cracovia) – poet, eseist, romancier şi traducător polonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1980. Este considerat unul dintre cei mai mari poeţi polonezi contemporani. A publicat numeroase volume de poezii (vezi ediţia integrală – Wiersze Wszystkie, Editura Znak, Cracovia, 2011). A scris, de asemenea, două romane: Zdobycie władzy (Cucerirea puterii), 1953; Dolina Issy (Valea Issei – trad. rom. 2000) şi peste zece volume de eseuri, printre altele Zniewolony umysł (Gândirea captivă – trad. rom. Humanitas, 1999, 2008), 1953; Rodzinna Europa (Europa natală – trad. rom. 1999), 1958; Widzenia nad zatoką San Francisco (Privind dinspre golful San Francisco – trad. rom. 2007), 1969; Ziemia Ulro (Ţinutul Ulro – trad. rom. 2002), 1977; Ogród nauk (Grădina ştiinţelor), 1979; Abecadło (Abecedar), 1997; Piesek przydrożny (Căţelul de lângă drum), 1997 etc., în care, pe baza metodei comparate, a tins spre surprinderea atributelor identitare specifice spaţiului cultural european.

Recenzii

„Publicată la câţiva ani după moartea lui Wat, această remarcabilă transcriere a memoriilor sale înregistrate înflăcărează imaginaţia. Asemenea lui Dostoievski şi Soljenițîn, Wat îşi evocă viaţa de deţinut politic cu o precizie dureroasă, împletindu-şi amintirile cu portrete pline de compasiune sau comice ale tovarăşilor săi de detenţie şi ale gardienilor. Dar geniul lui Wat se află dincolo de evocarea remarcabilă a locurilor şi de portrete... Adevărata sa forţă iese la iveală prin implicațiile politice şi spirituale ale peregrinărilor lui prin treisprezece închisori poloneze și rusești în anii '30 şi '40. Wat începe prin a fi comunist şi evreu şi sfârşeşte ca anticomunist şi creştin care continuă să-şi afirme evreitatea. Mai presus de toate, el îşi apără viaţa interioară.“ (Library Journal)

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european
Subtitlu: Convorbiri cu Czesław Miłosz
An apariție: 2014
Ediție: I
Pagini: 704
Format: 15x22,5 cm
ISBN: 978-973-50-4362-9
Colecție: Memorii/Jurnale/Biografii
Domeniu: memorialistică & diaristică
Autor: Aleksander Wat, Czesław Miłosz
Traducere şi note: Constantin Geambaşu

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente