Sanctitatea Sa Tenzin Gyatso, al XIV-lea DALAI LAMA („Mare-Lama"), conducătorul spiritual al Tibetului (şi, până în martie 2011, şeful în exil al acestuia), s-a născut la 6 iulie 1935, în Tibet, ca fiu al unei familii de agricultori. La doi ani, a fost recunoscut drept reincarnarea celui de-al XIII-lea Dalai Lama. Şi-a început educaţia monastică la şase ani şi şi-a absolvit studiile la douăzeci şi trei de ani, cu cel mai înalt calificativ. În 1950, după invadarea, în 1949, de către chinezi a Tibetului, a fost chemat să-şi asume puterea politică. În 1954, poartă la Beijing convorbiri de pace cu autorităţile chineze. În 1959, în urma reprimării brutale a răscoalei naţionale tibetane de la Lhasa, Sanctitatea Sa e constrânsă să plece în exil. De atunci, trăieşte în nordul Indiei, la Dharamsala, sediul politic al administraţiei tibetane din exil. În 1959, 1961 şi 1965, la apelul său personal, Adunarea Generală a ONU a adoptat trei rezoluţii în problema Tibetului. În 1963, Sanctitatea Sa a prezentat un proiect de constituţie democratică pentru Tibet (Carta tibetanilor din exil, care consfinţeşte libertatea de exprimare, libertatea credinţei, de întrunire şi de mişcare). În 1992, şi-a făcut cunoscută viziunea privind viitorul Tibet liber. În septembrie 1987, a propus în faţa Congresului Statelor Unite ale Americii un plan de pace pentru Tibet (rămas fără răspuns din partea autorităţilor chineze). În iunie 1988, a prezentat în faţa Parlamentului European propunerea începerii de tratative între chinezi şi tibetani, care să aibă drept scop crearea unei entităţi politice democratice autonome, legate de R. P. Chineză prin politica externă şi cea de apărare comună. Sanctitatea Sa Dalai Lama este un om al păcii. În 1989, a primit, pentru lupta sa nonviolentă de eliberare a Tibetului, Premiul Nobel pentru Pace. A fost, de asemenea, cel dintâi laureat al aceluiaşi premiu pentru grija manifestată faţă de problemele mondiale ale mediului. A făcut călătorii în peste 60 de ţări de pe cele şase continente, s-a întâlnit cu preşedinţii, prim-miniştrii şi capetele încoronate ale marilor naţiuni ale lumii şi a purtat dialoguri cu conducătorii diferitelor religii şi cu mari oameni de ştiinţă. Începând cu 1959, a primit peste optzeci de importante distincţii, premii şi doctorate onorifice, drept recunoaştere a mesajului său de pace, nonviolenţă şi înţelegere interreligioasă. Este autorul a peste şaptezeci de cărţi, printre care: The Art of Happiness, Ethics for the New Millennium, The Art of Happiness at Work, Violence and Compassion: Dialogues on Life Today.