Nascut la 2 octombrie 1921, Bucuresti. Absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti in 1946, doctor in medicina din 1949. Se orienteaza de timpuriu spre chirurgie, efectuand in 19431949 stagii in clinicile chirurgicale, ca intern si extern, prin concurs. In 1949 este numit in invatamant ca preparator la clinica chirurgicala a Spitalului Coltea, condusa de profesorul N. Hortolomei. Treptat va strabate toate treptele activitatii didactice. Din 1960 va profesa la clinica chirurgicala de la Spitalul Fundeni, unde in 1974 va fi numit profesor sef de clinica. Intre 1953 si 1964 s-a preocupat cu precadere de chirurgia cardiovasculara, iar ulterior de chirurgia generala, indeosebi de chirurgia abdominala, oncologica si endocrinologica. In cursul activitatii a aplicat numeroase metode si tehnici noi, in functie de progresele medicinei. In 1958 abordeaza chirurgia pe cord deschis (cu hipotermie moderata). Autor si coautor a numeroase comunicari, lucrari, tratate si monografii: Chirurgia (1956, 1974, 1986), Anestezia (1957), Resuscitarea respiratorie cardiaca (1963), Chirurgia ginecologica (1957, 1981), Tehnici chirurgicale (1984, 1989), Tratat de medicina interna (1986, 1994), Patologia chirurgicala a glandelor suprarenale (1986), Tumorile retroperitoneale (1986), Hipertensiunea portala presinusoidala (1987), Complicatiile severe postapendicectomie (1994). Din 1992 abordeaza istoria medicinei romanesti publicand volumul Medicina romaneasca medicina europeana, 18591916 (Editura Medicala, 1995).