DANIEL VIGHI (1956–2022) a fost prozator, eseist, publicist. A publicat romanele Însemnare despre anii din urmă (Cartea Românească, 1989), Decembrie, ora 10 (Albatros, 1997), Insula de vară (Polirom, 1999), Misterele Castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de iarnă (Polirom, 2004), Trilogia Corso (Cartea Românească, 2013), Mort în Patagonia (Polirom, 2017) și volumele de proză scurtă Povestiri cu strada depozitului (Cartea Românească, 1985), Apocalipsa 9 (Paralela 45, 1999), Cometa Hale-Bopp (Polirom, 2007), Comisia de împăciuire (Institutul European, 2009), Istoria din cutia de pantofi (Cartea Românească, 2013). Este autorul eseurilor Valahia de mucava (1996), Tentaţia Orientului (Paralela 45, 1998), Sorin Titel (Aula, 2000), Onoarea şi onorariul (Cartea Românească, 2007), Graffiti cu Ţuţea. Eseu despre nesemnificativ (Editura Universității de Vest, 2014). A fost revoluționar fără diplomă și privilegii, membru fondator al Societății Timișoara în ianuarie 1990, al Alianței Civice, al Partidului Alianței Civice și al Asociației Culturale Ariergarda.
Fotografia autorului © Milodrag Konstantinovici