Dimitrie Foti Merișescu

DIMITRIE, Dumitrache sau Tache (n. 1797 în București) este fiul lui Foti, negustor de vite venit, cel mai probabil, de la sudul Dunării și împămîntenit cu numele Merișescu – sub care va cumpăra rangul de cupar, apoi de paharnic, precum și moșii. Dumitrache își petrece copilăria și adolescența în mahalaua Biserica cu Sfinți. Pe la 1815 intră ca fecior de casă la marele vornic Grigore Băleanu, apoi la Dimitrie Caragea, probabil un nepot al domnului Ioan Gheorghe Caragea. Călătorește la Constantinopol, unde petrece cîteva luni, apoi, împreună cu un unchi negustor, poposește prin porturile Levantului. Revine în Valahia la 1817, după care îl găsim în Moldova, sub protecția beizadelelor Alecu şi Iorgu Sturdza. Ajunge becer la curtea domnească, apoi paharnic. Vodă Ioniță Sturdza îl căsătorește cu Smaranda Manoliu, orfană şi aflată în grija doamnei. La 1824 cumpără o casă la Piatra Neamț. La 1829 îl găsim paharnic, iar la 1848 stăpîn al moșiei Valea Viei, din Neamț. Aici îl pri meşte pe Gheorghe Asachi, cu care este prieten apropiat, şi pe nepotul său, cunoscutul istoric şi memorialist V.A. Urechia. Din această perioadă datează, probabil, redactarea finală a manuscrisului în care­și așterne amintirile din tinerețe. Scrierea sa, pînă acum inedită, este o mărturie rară și prețioasă cu privire la societatea valahă a sfîrșitului de veac fanariot.