Katherine Mansfield

KATHERINE MANSFIELD (pseudonimul lui Kathleen Mansfield Beauchamp Murry, 14 octombrie 1888, Wellington, Noua Zeelandă – 9 ianuarie 1923, Fontainebleau, Franţa) a fost o scriitoare engleză de origine neozeelandeză cu o contribuţie importantă la dezvoltarea prozei scurte de la începutul secolului XX. În 1903 a plecat la Londra, unde a studiat la Queen’s College. După absolvire a revenit în ţara natală, dar, dezamăgită de mediocritatea vieţii coloniale, în 1908 s-a întors în Anglia, părăsind pentru totdeauna Noua Zeelandă. În 1911 a publicat prima culegere de povestiri, In a German Pension. Între 1911 şi 1915, a scris povestiri şi recenzii în reviste ca Athenaeum, New Age, Open Window şi Rhythm. La Rhythm l-a întâlnit pe editorul şi criticul literar John Middleton Murry, care avea să-i devină al doilea soţ şi alături de care a trăit cea mai productivă perioadă din viaţă. A pătruns în cercurile frecventate de scriitori ca D.H. Lawrence, Virginia Woolf, T.S. Eliot, Lytton Strachey, Bertrand Russell, cu care s-a împrietenit şi care i-au recunoscut talentul. Au urmat alte două culegeri de povestiri, Bliss and Other Stories (1920) şi The Garden Party and Other Stories (1922). În ciuda sănătăţii şubrede, afectată puternic de o tuberculoză contractată în preajma Primului Război Mondial, a continuat să scrie până în ultimele luni de viaţă. John Middleton Murry s-a ocupat de editarea postumă a operei ei: Poems (1923), The Dove’s Nest and Other Stories (1923), Something Childish and Other Stories (1924), The Journal of Katherine Mansfield (1927), The Letters of Katherine Mansfield (1928–1929), Novels and Novelists (1930), The Aloe (1930), The Scrapbook of Katherine Mansfield (1937), Katherine Mansfield’s Letters to John Middleton Murry, 1913–1922 (1951).