Nicolae Suţu

NICOLAE SUŢU (1798–1871) s-a născut pe malurile Bosforului, într-o familie care a dat Principatelor trei domni. Este fiul lui Alexandru Vodă, ultimul domn fanariot al Ţării Româneşti, şi al Eufrosinei Callimachi; educaţia pe care o primise trebuia să-l aşeze pe tronul unuia din principatele române. Cum istoria îşi schimbă cursul, se căsătoreşte cu fiica marelui vornic Constantin Cantacuzino şi îşi pune cunoştinţele vaste, puterea de muncă, rigoarea şi ambiţia în slujba contelui Kiseleff şi apoi a domnilor regulamentari ai Moldovei, clădind una dintre cele mai prodigioase cariere de om de stat din secolul al XIX-lea românesc. Timp de aproape trei decenii se află în miezul puterii sub toate stăpânirile, aducând o contribuţie esenţială la procesul de construcţie instituţională şi legislativă pe care-l presupune europenizarea Principatelor. Participă din plin la redactarea Regulamentului Organic, apoi este postelnic (1832), mare postelnic (1834), vornic (1835), secretar particular al domnitorului Mihail Sturdza (1835–1848), ministru de finanţe (1839, 1841–1843, 1849), mare postelnic din nou (1842), mare logofăt (1843), mare logofăt al justiţiei (1846–1848, 1849–1851), autorul principal al Regulamentului instrucţiei publice (1843), preşedintele Sfatului Administrativ extraordinar, director al Teatrului Naţional din Iaşi (1845–1846) secretar particular al domnitorului Grigore Al. Ghica (1849–1855), caimacam (1852), preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru de interne (1853), ministrul cultelor şi al instrucţiei publice (1853), deputat (1859). După Unire este solicitat şi de Alexandru Ioan Cuza; devine membru al Comisiei Centrale însărcinate cu unificarea legislaţiei Principatelor (1860–1862). Conservator moderat în politică, liberal în gândirea economică, filorus convins, se bucură de preţuirea străinilor de care depinde în acele vremuri soarta Principatelor, turci, austrieci sau francezi. Este socotit primul economist şi statistician de la noi, cu contribuţii de pionierat citate şi azi în orice studiu asupra economiei Principatelor din secolul al XIX-lea: Aperçu sur les causes de la gêne et de la stagnation du commerce, et sur les besoins industriels de la Moldavie (1838), Aperçu sur l'état industriel de la Moldavie (1838), Actes de l'organisation d'une Banque nationale de Moldavie (1852), Des moyens propres à donner l'impulsion à l'industrie (1861), Quelques observations sur la statistique de la Roumanie (1867). Lucrarea sa economică fundamentală este Notions statistiques sur la Moldavie (1832, 1840, trad. română Notiţii statistice asupra Moldaviei, 1852).