Petre Sirin

PETRE SIRIN s-a născut la 29 mai 1926 la Chişinău, ca unic fiu al unui polonez din Odessa, Anatolie Petrovici Hrşanovschi, şi al unei ucrainence din Kiev, Xenia Zaharovna (n. Oppocov). Tatăl său, grafician talentat, îşi aduce familia în capitala României, devenind aici colaboratorul mai tuturor editurilor din epocă şi ilustratorul „de casă" al Editurii Hertz; la Editura Didactică şi Pedagogică va lucra peste 40 de ani, până la sfârşitul vieţii. Petre studiază la Liceul „Matei Basarab", apoi este admis la Institutul Francez din Bucureşti. Îl are ca mentor spiritual pe Roland Barthes, de care îl va lega o mare amiciţie. Între 1946 şi 1951 urmează cursurile Facultăţii de Istorie, fiind repartizat după aceea într-o şcoală bucureşteană, unde funcţionează trei ani ca profesor. În 1952 dă examenele de admitere la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale" şi intră la secţia Regie de film. La absolvire este repartizat la Studioul „Al. Sahia", unde regizează unul-două filme de scurtmetraj pe an şi îşi dedică restul timpului lucrărilor literare de sertar. În 1979 se retrage la Bran. Până la pensionare (1986), va conduce Catedra de artă teatrală şi cinematografică a Şcolii Populare de Artă din Braşov. Moare pe 2 aprilie 2003, la Bran.

Filmografie (selecţie): Cetatea Neamţului, 1958; Ceramica, artă milenară, 1960; Secretul unui tablou, 1961; Letopiseţul de piatră al Dobrogei, 1962; Geme şi camee, Comoara, 1963; Casa-cetate, 1964; Tradiţii maramureşene, 1966; Costumul de ceremonie românesc, 1967; Ultima primăvară la Ada-Kaleh, 1968; Nicolae Iorga, 1969; Arhitectura feudală românească, 1970; Triptic bizantin, 1970; Carpaţii Orientali, 1971; Străbunii, 1972; Cultura dacilor, 1972; Pictorul Stoenescu, 1973; Alba Iulia 2000, 1975; Vlad Ţepeş, 1976; Caietele de front ale lui Nicolae Grigorescu, 1977; Academician Radu Vulpe, 1978; Marile răscoale din Antichitate, 1979; În slujba neamului - Sextil Puşcariu, 1979.

Literatură nepublicată: Aproapele nostru, Barbă-Albastră (roman istoric); Cariera lui Doris Gray (parafrază după Portretul lui Dorian Gray); Regele va muri astă-seară (piesă de teatru); un roman-fluviu despre istoria spaţiului Ucraina-Basarabia-România între 1860 şi 1990.
Cartea de faţă fusese proiectată de autor în două volume, primul fiind o culegere de texte memorialistice scrise de Mihai Rădulescu. Aceste texte au apărut într-o ediţie intitulată Jocul cu moartea, îngrijită de fratele autoru lui, Dan Rădulescu (Humanitas, 1999).