PIERRE HADOT s-a născut în 1922 la Paris şi a copilărit la Reims. A urmat aici Seminarul teologic şi Facultatea de Teologie, făcând în paralel şi studii de filozofie. După terminarea studiilor a renunţat la cariera ecleziastică, optând pentru o viaţă dedicată cercetării filologice a textelor filozofiei antice greceşti şi latine. A fost rând pe rând cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique, director de studii la École Pratique des Hautes Études şi profesor la Collège de France, la recomandarea lui Michel Foucault. A desfăşurat o vastă activitate filologică, traducând şi editând texte ale filozofiei antice (Plotin, MarcAureliu, Epictet, Simplicius), şi a scris pătrunzătoare eseuri despre moştenirea pe care filozofii Antichităţii au lăsat-o gândirii moderne. A murit în 2010.
Opere principale: Exercices spirituels et philosophie antique (1981), La Citadelle intérieure: Introduction aux Pensées de Marc Aurèle (1992), Qu’est-ce que la philosophie antique? (1995; trad. rom. Polirom, 1997), Plotin ou la simplicité du regard (1997, trad. rom. Polirom, 1998), Études de philosophie ancienne (1998), Le voile d’Isis: Essai sur l’histoire de l’idée de nature (2004), Wittgenstein et les limites du langage (2004), N’oublie pas de vivre: Goethe et la tradition des exercices spirituels (2008).