S-a nascut in Croatia la Kraljevec, la 27.2.1861 si a murit in Elvetia, la Dornach, la 30.3.1925. In 1883-97 a colaborat la editia operelor lui Goethe (lucrarile de stiinte ale naturii), in 1898-1900 a editat Magazin fur Literatur la Berlin si a fost profesor la Scoala muncitoreasca de la Berlin; in 1902 a condus sectia germana a Asociatiei teozofice. In 1913 a intemeiat Societatea antropozofica, a desfasurat o intensa activitate didactica si a tinut numeroase conferinte. La Dornach a dat Scolii superioare pentru stiintele spiritului noi forme de organizare. Dupa primul razboi mondial reprezinta tripartitia organismului social; in 1919 fondeaza pedagogia proprie scolilor Waldorf, dupa care se ocupa de modul biodinamic de practicare a agriculturii. A adus noi contributii in medicina, a avut o influenta decisiva asupra cercului teologic din jurul lui F. Rittenmeyer. Rudolf Steiner s-a implicat in toate domeniile vietii si ale stiintei in sensul conceptului despre lume si om dezvoltat de el insusi.
Din vasta sa opera citam pe cele mai reprezentative:
Die Philosophie der Freiheit (Filozofia libertatii)-1897; Das Christentum als mystische Tatsache (Crestinismul ca fapt mistic)-1902; Die Erziemweg des Kindes vom Gesichtspunkte der Geisteswissenschaft (Educarea copilului din punctul de vedere al stiintei spiritului)-1907; Wege zu einem neuen Baustil (Cai spre un nou stil in constructii)-1914; Von Seelenratseln (Despre enigmele sufletului)-1917; Die Kernpunkte der sozialen Frage (Punctele-cheie ale problemei sociale)-1919; Geistes-wissenschaft und Medizin (Stiinta spiritului si medicina)-1920; Uber die Bienen (Despre albine)-1923; Anthroposophie (Antropozofie)-1924; Eurhythmie als sicht-bare Sprache (Euritmia ca vorbire vizualizata)-1927; Wendepunkts des Geisteslebens (Punctele de cotitura ale vietii spirituale)-1927.