Amos Oz, unul dintre cei mai importanți prozatori și eseiști ai lumii, a încetat din viață

Amos Oz, unul dintre cei mai importanți prozatori și eseiști ai lumii, a încetat din viață la vârsta de 79 ani. În cei peste 50 de ani de activitate, scriitorul israelian a devenit un nume reprezentativ pe scena literară din secolele XX–XXI. Un magician al cuvintelor, Amos Oz a pus sub lupă în lucrările sale de ficțiune și non-ficțiune natura umană în contextul interacțiunii dintre Istoria Mare și istoria mică individuală.

Amos Oz este autorul a numeroase romane, nuvele, volume de povestiri și eseuri și a peste 500 de articole scrise pentru periodice israeliene și internaționale. Opera sa a fost tradusă în peste 40 de limbi și a primit peste 30 de premii și distincții internaționale, printre care se numără: Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).

Amos Oz a militat activ pentru pace în conflictul israeliano-palestinan, fiind un adept al soluției „celor două state“. Luările sale de poziție împotriva fanatismului de orice natură l-au consacract pe Amos Oz ca pe una dintre cele mai percutante voci din spațiului public israelian.

Scriitorul a vizitat România de două ori, în 2002 și zece ani mai târziu, în 2012, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Ambasadei Republicii Israel la București. În conferința de presă organizată cu această ocazie, Amos Oz afirma: „Ce m-a atras pe mine în România a fost mica Românie din cartierul în care m-am născut, în Ierusalim. Era un magazin de dulciuri, de ciocolată şi bomboane, chiar în colţul străzii pe care locuiam în Ierusalim şi proprietarii erau evrei români. Ei cântau în româneşte, vorbeau în româneste şi aveau o relaţie de dragoste-ură cu România. Erau furioşi pe România, dar, în acelaşi timp, le era dor de ea. Mai târziu, când am crescut şi m-am alăturat kibbutzului Hulda, cam jumătate din membrii acestuia erau emigranţi evrei din România, inclusiv părinţii soţiei mele Nily, care erau din Basarabia, la momentul acela parte a României. Aşa că, în mod evident, la prima mea vizită, la Festivalul de la Neptun (n.r. – ediţia din 2002 a Festivalului Internaţional „Zile şi nopţi de literatură” al Uniunii Scriitorilor), România nu era o ţară cu totul străină mie. Limba suna familiar, limbajul corpului era familiar, simţul umorului era familiar, la fel şi entuziasmul“.

Din 2012, Humanitas Fiction i-a dedicat o serie de autor, coordonată de Denisa Comănescu, la lansarea căreia Amos Oz a participat cu ocazia vizitei sale la București. Până în prezent, în această serie au apărut 18 titluri – romane, volume de povestiri sau eseuri.

„Nu-mi imaginam că Amos Oz ne va părăsi atât de repede. Tot speram că va primi Nobelul în 2019, când urmează să se acorde două premii, unul pentru anul respectiv și altul pentru cel precedent. Amos Oz a fost foarte implicat în găsirea unei soluții de pace în zona lui tensionată. Și asta nu de azi, de ieri, ci de când a început să scrie. A fost un om care îți dădea puterea de a merge mai departe. Avea în apartamentul său și al soției sale de lângă Universitatea din Tel Aviv un acvariu cu un peștișor roșu. De multe ori, când îmi este greu, el și peștișorul lui roșu îmi apar în fața ochilor. Ca un salut al binelui.“ – Denisa Comănescu, director general Editura Humanitas Fiction

Moștenirea literară și culturală a celui care va rămâne Amos Oz, cel mai iubit autor israelian de către publicul cititor din România, va influența, cu siguranță, noi generații.