Franz Kafka, Metamorfoza

Strivit sub comentariile posterităţii, FRANZ KAFKA (3 iulie 1883–3 iunie 1924) nu poate fi redus la o singură formulă nici ca om, nici ca scriitor. Viaţa lui nu are nimic spectaculos, deşi chiar el atrage atenţia, într-o scrisoare, că nu există viaţă banală, nici neînsemnată sau monotonă, că viaţa e pur şi simplu înspăimântătoare şi că el însuşi se simte atât de diferit de semenii lui, încât se îndoieşte că e om. Se naşte la Praga, pe atunci oraş austro-ungar, într-o familie de evrei de limbă germană. Tatăl este comerciant, iar mama provine dintr-o familie destul de avută şi erudită. Franz Kafka urmează, fără entuziasm, studii de drept, încheiate printr-un doctorat în 1906, apoi, toată viaţa, lucrează ca jurist la o companie de asigurări, făcând o muncă administrativă. Nu s-a căsătorit, deşi s-a logodit de trei ori, şi n-a avut urmaşi. Conştiinţa importanţei scrisului în propria viaţă apare de timpuriu la Kafka şi e adesea exprimată. Chiar dacă încrederea în scrisul propriu are oscilaţii mari, scrisul e aproape organic, fizic legat de el. Cărţile lui (între care Metamorfoza, Procesul, Castelul, Colonia penitenciară, America) au dat unul dintre tonurile esenţiale ale literaturii europene de la începutul secolului XX, deşi multe sunt neterminate. Faima, cu excepţia aprecierii elogioase a unui mic grup de prieteni, a fost doar postumă.

Destinul lui Gregor Samsa e tragic de două ori: este abandonat de familie şi devine o insectă care nu ştie dacă sub carapacea sa există aripi.Considerată capodopera scriitorului ceh, „Metamorfoza" este a patra dintre cele şapte proze pe care Kafka (1883-1924) s-a îndurat să le publice în timpul scurtei lui vieţi. Iar lectura lui Răzvan Vasilescu este nu mai puţin memorabilă.

Omul ca insectă captivă

Scriitor evreu ceh de limbă germană, doctor în Drept angajat la asigurări, chinuit de un tată despotic, vegetarian, bolnav de nervi şi bîntuit de gîndul sinuciderii, logodit de trei ori cu aceeaşi femeie, cititor asiduu al Scripturilor şi dorindu-şi opera arsă, mort de tuberculoză la 41 de ani, Kafka este una dintre cele mai stranii figuri literare, a cărui operă salvată, din fericire, de la distrugere a fost sintetizată perfect de J.L. Borges: „Kafka a redactat sordide coşmaruri într-un stil limpede".

Coşmaruri despre captivitate, aş adăuga eu. Toate scrierile lui sînt metafore, parabole sau introspecţii/descripţii absurde ale captivităţii cu mijloace realiste, iar „Metamorfoza", departe de a fi doar o fantezie entomologică sau o fabulă în cheia postulatelor freudiene (faţă de care Kafka a fost foarte critic şi pe care le-a persiflat deseori), vorbeşte exact despre condiţia de gînganie a omului.

Fie că acceptăm interpretarea conform căreia metamorfoza lui Gregor Samsa semnifică nebunia („a te trezi ca insectă nu este foarte departe de a te trezi ca Napoleon", spune Nabokov) ori mutilarea existenţială, consecinţa fatală a suferinţei şi a singurătăţii, a ororilor puterii din secolul XX, într-un cuvînt, a Răului lumii; fie că preferăm interpretarea deleuziană conform căreia conştiinţa foloseşte corpul ca pe un ecran, altfel spus, introvertitul voiajor comercial se transformă deliberat în gîndac pentru a scăpa de tatăl lui, de şef, de slujbă, de nefericirea printre oameni.

Oricum am interpreta această apăsătoare nuvelă - coşmar, nebunie, alienare, pedeapsă (a unui păcat originar) -, metamorfoza imaginată de Kafka este tragică de două ori, mai întîi prin captivitatea de insectă a lui Gregor care nu descoperă / nu ştie dacă are aripi sub carapace, apoi prin faptul că familia îl părăseşte treptat înlocuind consternarea, compasiunea şi suferinţa cu îndoiala, dezgustul şi satisfacţia de a-l vedea „crăpat".

Moartea gîndacului Gregor este, de fapt, o sinucidere prin autoinaniţie. Şi mai singur, abandonat de familie, nefericit şi trist şi, mai ales, vinovat de situaţia creată, Gregor Samsa dispare în propria carapace. Metamorfoza este, în fond, calea spre dispariţie.

Marius Chivu, Adevarul, 29 aprilie 2009, http://www.adevarul.ro/articole/conditia-de-ganganie.html

* Cursul de literatură europeană de la Universitatea Cornell al lui Vladimir Nabokov din anii '50 a inspirat un film, Nabokov on Kafka, în care Christopher Plummer a jucat admirabil rolul legendarului scriitor rus. (După publicarea romanului Lolita, Nabokov a avut suficient succes cât să renunţe la catedra şi să se consacre scrisului.)

* În romanul Gemenii, Mircea Cărtărescu "răstoarnă" fraza de început a Metamorfozei lui Kafka: "După o noapte cu somn agitat, o gânganie îngrozitoare se trezi transformată în autorul acestor rânduri. [....] Ar fi un început de efect, ceea ce nu ar exclude veridicitatea, având în vedere că eu chiar sunt această insectă. Mai mult, mult mai mult decât Gregor Samsa ... "

• Categorie: audiobook
• Titlu: Metamorfoza
• An apariție: 2009
• Ediție: Editia I
• Format: CD Audio
• ISBN: 978-973-1709-91-8
• Preț: 45 lei
• Colecție: Audiofiction
• Domeniu: literatură
• CD-uri: 2
• Autor: Franz Kafka
• Voce: Răzvan Vasilescu