roiectul de faţă reprezintă o suită de 36 de episoade din Memorialul Durerii în ordine cronologică. Cele peste 1600 de minute de film acoperă 10 DVD-uri pe care episoadele sunt redate integral.
"Meritul uriaş al Memorialului Durerii e că a demascat - cuvântul trebuie reabilitat şi refolosit - că a demascat o minciună istorică monstruoasă la care am participat mai mult sau mai puţin cu toţii. Memorialul Durerii revizuieşte integral această imagine umilitoare şi nedreaptă. Este absolut răvăşitor să afli că românii au avut una din cele mai consistente rezistenţe anticomuniste din Est. "
Lucian Pintilie Scrisoare adresată Memorialului Durerii octombrie 2001
Fenomenul rezistenţei din munţi. De la primele acţiuni de luptă ale partizanilor bucovineni contra armatei roşii, din martie - aprilie 1944, până la destinul tragic al grupului din Carpaţii Făgărăşeni, condus de Ion Gavrilă Ogoranu, grup care a rezistat cu arma în mână până în anul 1957, iar liderul lor a fost arestat abia în anul 1976.
Marile procese intentate de justiţia comunistă demnitarilor din guvernul Antonescu, marii finanţe, liderilor partidelor istorice. Istoria reeducării prin tortură a altei categorii de opozanţi anticomunişti - tinerii universitari, trecuţi prin iadul de la Piteşti, între anii 1949 - 1952.
Procesul colectivizării realizat în anii ‘50 - ‘60 în cea mai mare parte a ţării prin teroare, represiune, crimă. Vrancea este ultima redută în calea cooperativizării. Canalul morţii, început de Dej şi terminat de Ceauşescu şi în care au fost aduşi peste 100.000 de deţinuţi politici. Ei au ridicat munţi cu târnăcopul şi roaba, munţi în care şi-a găsit mormântul reacţiunea română, de la intelectuali la ţărani. Mişcările studenţeşti din anul 1956, de la Timişoara şi Bucureşti. În plină dictatură comunistă, studenţii au organizat una dintre cele mai puternice contestaţii împotriva regimului.
Filmul „Corneliu Coposu - Legiunea de onoare" a fost selecţionat şi difuzat de Videoteca din Paris, care arhivează cele mai importante documentare din Europa. Câteva dintre personalităţile emblematice ale României, care au traversat deşertul roşu înfruntând regimul represiv şi plătind scump dorinţa lor de libertate: Elisabeta Rizea din Nucşoara, Corneliu Coposu, Richard Wurmbrand, Aniţa Nandriş din Bucovina, Ion Ioanid, Tudor Greceanu, Ion Gavrilă Ogoranu, Paul Goma.
Explozia socială din 15 noiembrie 1987 de la Braşov a însemnat începutul sfârşitului pentru regimul comunist din România. Reflectoarele apusului avertizează dur, pentru prima dată, asupra realităţilor româneşti. Biografiile unor simboluri ale opoziţiei curajoase din Estul Europei: Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Gheorghe Ursu, grupul de la România Liberă şi mulţi alţi luptători remarcaţi prin acţiuni anticomuniste.