Crase banalitati metafizice

Alexandru Dragomir, Crase banalitati metafizice

"E dracul gol", spusese Noica despre Dragomir. Daca dracul era cel care luase in stapanire pomul cunoasterii dupa cadere, atunci Dragomir era dracul gol. Sigur este ca, in locul lui Adam, ar fi apucat sa muste din toate fructele interzise. Si cu toate acestea, in frenezia lui de a intelege totul era mai degraba ceva din psihologia unui etern student care abordeaza Creatia ca pe o tema si care se pregateste asiduu pentru ziua in care urmeaza sa fim examinati de Dumnezeu. De altfel o stie si o spune, in 8 ianuarie 1993, intr-o formidabila nota din carnetele intitulate Seminte: "in fond, eu fac o teza de doctorat la Dumnezeu." (Gabriel Liiceanu) Alexandru Dragomir nu umbla dupa "idei" (si, de altfel, se lauda ca n-are), nu aprecia agerimile culturale ("subtil poate fi oricine"), nu dadea doi bani pe "originalitate". Voia, pur si simplu, sa priceapa, sa raspunda cinstit catorva intrebari care i se pareau importante. Restul era pentru el ornamentatie anexa, daca nu impostura. I se parea deplasat sa scrie ceva inainte de a fi avut raspunsuri finale, bine articulate. Reusise sa separe exercitiul gandirii de manifestarea lui publica. Era un "particular", un virtuoz al solilocviului. Cu alte cuvinte, gandirea era pentru el intimitatea suprema a spiritului. Invitatia de a converti aceasta intimitate in "opera" i se parea, de aceea, o triviala si vanitoasa indiscretie. Ironia (daca nu o misterioasa justitie lumeasca sau nelumeasca) face ca, din chiar cercul ultimilor sai interlocutori, s-au desprins alcatuitorii volumului de fata. Alexandru Dragomir se vede, astfel, condamnat post-mortem la statutul de autor pe care l-a sabotat, cu buna stiinta, o viata intreaga. (Andrei Plesu)

Despre Alexandru Dragomir

ALEXANDRU DRAGOMIR s-a născut în 1916 la Zalău. După absolvirea studiilor de drept şi filozofie la Universitatea din Bucureşti (1933-1939), pleacă la Freiburg pentru a-şi da doctoratul în filozofie cu Martin Heidegger. Rămâne la Freiburg vreme de doi ani (1941-1943), dar, în preajma susţinerii doctoratului, este rechemat în ţară şi trimis pe front. După 1948, din cauza conjuncturii istorice, devine un filozof clandestin: este cunoscut într-un cerc foarte restrâns şi nici măcar prietenii nu ştiu dacă preocupările sale filozofice se concretizează sau nu într-o operă. Moare în 2002 fără să fi publicat vreodată ceva. Abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir“ conţinând un uimitor exerciţiu de gândire solitară. Debutează postum cu volumul Crase banalităţi metafizice (Humanitas, 2004; ediţie îngrijită de Gabriel Liiceanu şi Cătălin Partenie). I-au mai apărut (tot la Editura Humanitas), în 2005, cel de al doilea volum, Cinci plecări din prezent. Exerciţii fenomenologice (ediţie îngrijită de Gabriel Liiceanu), în 2006, Caietele timpului (ediţie îngrijită de Bogdan Mincă şi Cătălin Partenie), iar în 2008, Seminţe (ediţie îngrijită de Gabriel Liiceanu şi Bogdan Mincă). Revista Studia Phaenomenologica i-a dedicat un număr (IV, 3-4, 2004) ce conţine comentarii (în franceză, germană şi engleză) despre personalitatea şi opera sa, precum şi o serie de texte ale lui Dragomir traduse în franceză şi engleză. Editarea scrierilor originale ale lui Alexandru Dragomir se încheie cu Meditaţii despre epoca modernă.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Crase banalitati metafizice
An apariție: 2008
Ediție: a II-a
Pagini: 270
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-1698-2
ISBN-10: 978-973-50-1698-2
Preț: 37 lei
Colecție: Seria de autor Alexandru Dragomir
Domeniu: filozofie
Autor: Alexandru Dragomir
Grafica: Mardare Dragomirescu Ioana

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente