Cristian Preda, Liberalismul

Potrivit editorului acestui volum, liberalismul este indeobste cunoscut in forma simplificata pe care au acreditat-o adversarii sai: ca un discurs mediocru despre valori terestre, in primul rand despre prosperitatea unei minoritati, sau ca o ortodoxie doctrinara rigida, incapabila de adaptare dar utilizata ca masca a exploatarii. Volumul isi propune tocmai rasturnarea acestei viziuni, prin reunirea referintelor esentiale ale istoriei liberalismului, grupate in cinci sectiuni: individul, temeiurile societatii libere, economia si capitalismul, statul liberal si, respectiv, democratia si adversarii sai. Plecand de la Machiavelli, Thomas Hobbes, Voltaire, Condorcet sau Alain, prima sectiune infatiseaza cele trei chipuri ale individului modern: principele, omul in starea de natura si homo economicus. Fundamentele societatii sunt descrise cu ajutorul discursurilor despre libertate (Friedrich von Hayek), proprietate (John Locke), toleranta (Isaiah Berlin) si pluralism (Wilhelm von Humboldt si Benjamin Constant). Sectiunea consacrata economiei vede in aceasta o alternativa la teoria contractului social: Adam Smith, Frederic Bastiat si Ludwig von Mises definesc capitalismul si stiinta care il consacra. Statul liberal este vazut ca stat minimal si stat de drept (Norberto Bobbio), ca stat protector (Pierre Rosanvallon), dar si ca o forma de articulare a separatiei puterilor (Montesquieu). In fine, adversarii democratiei – tirania majoritatii, revolutia si totalitarismul – sunt infatisati din perspectiva criticii liberale a unor autori precum John Stuart Mill, Alexis de Tocqueville, Karl R. Popper, Raymond Aron sau Leo Strauss.