Platon. Filozofie si cenzura

Andrei Cornea, Platon. Filozofie si cenzura

Mai intai, daca este adevarat ca filozofia s-a infatisat mai modesta decat speram si credeam candva, e tot la fel de adevarat ca si omul insusi se infatiseaza mai modest decat eram doritori sa-l vedem. Amandoi esueaza cumva, raman mai prejos decat ar fi fost ideal. Dar esecul filozofului si al filozofiei este asemenea mortii eroului tragic – intrata in esentialitate –, in timp ce esecul nostru, al celorlalti, este derizoriu si anonim ca moartea de rand. Proportia dintre termeni se pastreaza, asadar, chiar daca termenii ei insisi pierd din valoare in absolut. Putem deci iubi filozofia ca si pana acum. In al doilea rand, lupta dar si complicitatea filozofiei cu diferitele tipuri de cenzura au mutat si muta, cu necesitate, reperele lumii. Filozofia n-a fost niciodata contemplatie dezinteresata si n-a trebuit sa-l astepte pe Marx pentru a invata sa se opinteasca la roata istoriei si a-i modifica cursul. Nu denigreaza cu adevarat filozofia decat cel ce o socoteste inutila. Pana si cenzura, care adesea se straduieste sa-i puna piedici, ii arata prin chiar aceasta un involuntar respect. In sfarsit, mai cred ca, incercuiti cum suntem de atatea anxietati, nesiguri pe toate dar nedorind nici sa ne predam cu totul nesigurantei, lipsiti de raspunsurile decisive din partea cerului si a pamantului dar perseverand in a le cauta, adesea nu ne mai ramane altceva de facut decat sa intreprindem ocoluri spunandu-ne unii altora, dar si noua insine fel de fel de povesti. Dintre acestea, unele sunt mai scurte si mai simple, altele sunt mai lungi si mai elaborate. Exista si cateva foarte cuprinzatoare si ele au o precadere implicita, fiindca le includ in povestea lor pe toate celelalte. Am numit filozofia.

Despre Andrei Cornea

ANDREI CORNEA s‑a născut în 1952. Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006 la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al‑George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti. Scrieri: De la portulan la vederea turistică (Sport‑Turism, 1977); Primitivii picturii româneşti moderne (Meridiane, 1980); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano‑bizantină (Meridiane, 1988); Scriere şi oralitate în cultura antică (Cartea Românească, 1988; reed. Humanitas, 2006); Penumbra (Cartea Românească, 1991; reed. Polirom, 1998; Spandugino, 2022); Platon: Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Maşina de fabricat fantasme (Clavis, 1995); Cuvintelnic fără frontiere (Polirom, 2002; Humanitas, 2013); De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş (Humanitas, 2004); Când Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005; trad. fr. Les Presses de l’Université Laval, Canada); Noul, o veche poveste (Humanitas, 2008); Poveşti impertinente şi apocrife (Humanitas, 2009); O istorie a nefiinţei în filozofia greacă (Humanitas, 2010); Realitatea şi umbra (Humanitas, 2013); Miracolul: Despre neverosimila făptură a libertăţii (Humanitas, 2014; tr. germ., New Academic Press, 2018); Uimitoarea istorie a lui Şabbatai Mesia (Humanitas, 2015); Epicur și epicureismul antic (Humanitas & Editura Universității „Al.I. Cuza“, 2016); Lanțul de aur (Humanitas, 2017); Amintiri din epoca lui Bibi: O post‑utopie (Humanitas, 2019), Excepția (Humanitas, 2021). Traduceri: Platon (RepublicaPhilebos, Theaitetos, Opera integrală, vol. I–III), Aristotel (Metafizica, Despre generare şi nimicire), Plotin (Opere I–III), Aristofan (Lysistrata, Viespile, Belşugul), Epicur.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Platon. Filozofie si cenzura
An apariție: 1995
Ediție: editia I
Pagini: 224
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-28-0620-6
ISBN-10: 973-28-0620-6
Colecție: în afara colecţiilor
Autor: Andrei Cornea

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente