Giovanni Boccaccio

GIOVANNI BOCCACCIO s-a nascut in 1313 la Paris. Tatal sau era un negustor florentin, iar mama era frantuzoaica. A copilarit la Florenta, in acelasi cartier in care erau si casele familiei Alighieri, si era inrudit cu familia Beatricei Portinari. Dupa o ucenicie nereusita la Napoli in meseria tatalui sau, a studiat dreptul canonic, dar l-a abandonat si pe acesta, dedicandu-se total literaturii. A fost trimis de Signoria Florentei in calitate de ambasador la Ravenna (unde l-a cunoscut pe Francesco Petrarca), Forli si Avignon (pe vremea cand aici se afla scaunul papal). Si-a inceput cariera literara cu poeme (La caccia di Diana, Filostrato, La Teseide, L'amorosa visione) si povestiri (Il filocolo, Elegia di Madonna Fiammetta), dar a atins desavarsirea cu capodopera sa Decameronul (1350-1354), urmat de Labirinto d'amore, un pamflet impotriva femeilor care contrazicea tocmai ceea ce exaltase in principala sa opera: dreptul femeilor la viata libera. Eruditia sa si-a gasit expresia in cateva tratate, scrise in latina cu subiecte mitologice, geografice sau istorice. A murit in 1375 la Certaldo in Toscana.