GRIGORE PROCOPIU se naște la 2 decembrie 1859 în familia numeroasă a unui institutor din Câmpulung Muscel. După ce absolvă cursurile Facultății de Drept din București, optează pentru o scurtă carieră în magistratură. Ajuns la Râmnicu Vâlcea, decide să intre în avocatură. Se căsătorește, în 1887, cu Elena Cristescu, cu care va avea șase copii (trei băieți și trei fete). Treptat, devine o importantă figură a orașului, ajungând nu doar decan al Baroului Vâlcea, ci și primar al localității (între martie și decembrie 1907). Intrat în viața politică, rămâne fidel ideilor liberale. Câștigă câteva mandate de deputat și de senator din partea PNL. În timpul Marelui Război, decide să-și urmeze colegii parlamentari nu doar în refugiul de la Iași, ci și în cel de la Odessa și Herson. Impresiile despre această perioadă au fost adunate în volumul Parlamentul în pribegie, publicat în ediţie princeps imediat după război. În ultimii ani ai vieții va renunța la cariera politică, fiind numit în componenţa nou-creatului Consiliu Legislativ, organism instituit prin Constituția din 1923 şi care a contribuit la unificarea legislației pe teritoriul României Mari. Se stinge din viață la 13 octombrie 1930, la București; este înmormântat în cimitirul Sf. Ioan din Râmnicu Vâlcea.