Titus Burckhardt

Exponent reputat al scolii traditionaliste (philosophia perennis) initiate de Rene Guenon si Frithjof Schuon, profund cunoscator al artei si civilizatiei islamice. Elvetian de limba germana, Titus Burckhardt s-a nascut in 1908, la Florenta, intr-o familie cu puternice traditii artistice (a fost nepotul celebrului istoric de arta Jacob Burckhardt, iar tatal sau era sculptor). La Basel, in primii ani de scoala, a fost coleg cu Frithjof Schuon, care avea sa-i ramana prieten apropiat. Dupa studii in Elvetia si Italia, a plecat in Maroc pentru a cauta, dupa cum el insusi a marturisit, „ceea ce a pierdut Occidentul“. A devenit fluent in araba, i-a citit pe sufisti in original si a devenit un subtil cunoscator al artei si civilizatiei islamice. Revenit in Elvetia, a fost director artistic al Editurii Urs Graf (Lausanne), unde a publicat lucrari remarcabile (editii in facsimil ale unor manuscrise medievale, intre care primele manuscrise celtice ale Evangheliei), iar in seria Statten des Geistes si cateva dintre cartile sale (intre altele, cunoscuta Fes, Stadt des Islam, 1960). In 1972 a fost trimis de UNESCO in Maroc pentru a face inventarul arhitectonic si aristic al orasului Fez, inscris pe lista patrimoniului mondial. Timp de cativa ani a condus o echipa internationala de arhitecti, urbanisti si restauratori care au aplicat in practica planul pe care il elaborase pentru conservarea orasului vechi. S-a implicat apoi in organizarea unor expozitii si simpozioane despre arta islamica, culminand cu cele de la Hayward Gallery (Londra), in 1976. A murit la Lausanne in 1984.

Lucrari:
Vom Sufitum: Einfhurung in die Mystik des Islams, 1953
Vom Wessen heiliger Kunst in den Weltreligionen, 1958
Siena, Stadt der Jungfrau, 1958
Alchemie, Sinn und Weltbild, 1960
Fes, Stadt des Islam, 1960
Lachen und Weinen, 1964
Der wilde Westen, 1967
Die maurische Kultur in Spanien, 1970
Marokko, Westlicher Orient: ein Reisefuhrer, 1972 s.a.