Vladimir Nabokov

Putini stiu ca exista o specie de fluturi descoperita de Nabokov, care-i poarta numele. Faima lui Vladimir Nabokov (1899-1977) este legata, in schimb, de o „specie de personaj“, nimfeta, pe care a lansat-o in 1955, in Franta, prin intermediul unei edituri pariziene specializate in scrieri pornografice. Romanul Lolita, publicat in 1958 si in America, unde provoaca scandal, ramane cea mai cunoscuta carte semnata de Nabokov. Nascut in Sankt Petersburg, la 23 aprilie 1899, intr-o familie cu blazon, Nabokov isi descopera de timpuriu cele mai variate talente: invata foarte bine franceza, engleza, germana, este pasionat de pictura, de sah, de entomologie si de literatura (publica un prim volum de versuri la 15 ani). Exilat, isi incheie studiile la Cambridge, iar in 1922 se muta la Berlin, unde publica in gazetele emigratiei ruse sub pseudonimul Sirin. Apare primul sau roman, Masenka (in versiunea engleza Mary), o mica bijuterie ce-i deschide cariera de romancier. In 1937 pleaca la Paris, apoi in Statele Unite, unde preda literatura la mai multe universitati si se dedica vechii sale pasiuni pentru fluturi. Din 1959 se stabileste in Elvetia, la Montreux. La 2 iulie 1977 moare la Hotelul Palace, unde locuia. Masenka este romanul pe care, dupa propriile-i marturisiri, il iubeste cel mai mult.

Scrieri principale:
Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Rasete in intuneric (1933), Disperare (1936), Invitatie la esafod (1938), Adevarata viata a lui Sebastian Kniglit (1941), Darul (1952), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962), Ada sau Pasiunea: O cronica de familie (1969), Uita-te la arlechini (1974). A mai scris nuvele, poezie, teatru, eseu si a tradus din Puskin (in engleza) si din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll (in rusa).

Adriana Liciu a mai tradus: Sublima Cosima (Albatros, 2002), Alma Mahler sau arta de a fi iubita (Albatros, 2003), Jemy Marx sau sotia diavolului (Vivaldi, 2004) de Frantoise Giroud, Domnul Proust de Celeste Albaret (Albatros, 2004), Nabokov si Lolita sa de Nina Berberova (Humanitas, 2004) si, in colaborare, Dictionarul oamenilor celebri in fata mortii, de Isabelle Bricard (Albatros, 2004).