Pnin

Vladimir Nabokov, Pnin

Daca asculti atent, dincolo de vocea lui Timofei Pnin, profesorul de rusa venit sa predea la un colegiu american, se mai aude un glas. Este al lui Vladimir Nabokov, nevoit la un moment dat sa renunte si sa ia totul de la capat. Poate ca tocmai de aceea motivul inadaptarii este atat de prezent in literatura lui, indiferent daca protagonistii sunt sahisti atinsi de aripa geniului sau literati care incearca sa-si croiasca drum intr-o societate careia nu-i cunosc reperele. Profesorul Pnin se trezeste intr-o tara pe care o stie mai mult din carti si se vede nevoit sa se exprime intr-o limba care il expune ridicolului. In plan amoros, singurul lucru unde nu da gres il reprezinta rateul. Profesional, pluteste intr-o deriva din care e putin probabil sa-l salveze cineva. Cat priveste valentele lui integratoare, ele mai degraba ii complica destinul in loc sa i-l lamureasca. Timofei Pnin devine repede sinonimul confuziei. Fiecare gest si cea mai mica tatonare provoaca surasuri la inceput, pentru ca la o privire mai atenta sa invite la compasiune.traducere de Mona Antohi

Despre Vladimir Nabokov

Putini stiu ca exista o specie de fluturi descoperita de Nabokov, care-i poarta numele. Faima lui Vladimir Nabokov (1899-1977) este legata, in schimb, de o „specie de personaj“, nimfeta, pe care a lansat-o in 1955, in Franta, prin intermediul unei edituri pariziene specializate in scrieri pornografice. Romanul Lolita, publicat in 1958 si in America, unde provoaca scandal, ramane cea mai cunoscuta carte semnata de Nabokov. Nascut in Sankt Petersburg, la 23 aprilie 1899, intr-o familie cu blazon, Nabokov isi descopera de timpuriu cele mai variate talente: invata foarte bine franceza, engleza, germana, este pasionat de pictura, de sah, de entomologie si de literatura (publica un prim volum de versuri la 15 ani). Exilat, isi incheie studiile la Cambridge, iar in 1922 se muta la Berlin, unde publica in gazetele emigratiei ruse sub pseudonimul Sirin. Apare primul sau roman, Masenka (in versiunea engleza Mary), o mica bijuterie ce-i deschide cariera de romancier. In 1937 pleaca la Paris, apoi in Statele Unite, unde preda literatura la mai multe universitati si se dedica vechii sale pasiuni pentru fluturi. Din 1959 se stabileste in Elvetia, la Montreux. La 2 iulie 1977 moare la Hotelul Palace, unde locuia. Masenka este romanul pe care, dupa propriile-i marturisiri, il iubeste cel mai mult. Scrieri principale: Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Rasete in intuneric (1933), Disperare (1936), Invitatie la esafod (1938), Adevarata viata a lui Sebastian Kniglit (1941), Darul (1952), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962), Ada sau Pasiunea: O cronica de familie (1969), Uita-te la arlechini (1974). A mai scris nuvele, poezie, teatru, eseu si a tradus din Puskin (in engleza) si din Shakespeare, Goethe, Musset, Lewis Carroll (in rusa). Adriana Liciu a mai tradus: Sublima Cosima (Albatros, 2002), Alma Mahler sau arta de a fi iubita (Albatros, 2003), Jemy Marx sau sotia diavolului (Vivaldi, 2004) de Frantoise Giroud, Domnul Proust de Celeste Albaret (Albatros, 2004), Nabokov si Lolita sa de Nina Berberova (Humanitas, 2004) si, in colaborare, Dictionarul oamenilor celebri in fata mortii, de Isabelle Bricard (Albatros, 2004).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Pnin
An apariție: 2005
Ediție: editia I
Pagini: 172
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-50-0903-x
ISBN-10: 973-50-0903-x
Colecție: Raftul întâi
Domeniu: literatură
Autor: Vladimir Nabokov

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente