Editura Humanitas
G. Bratescu, Ce-a fost sa fie. Notatii autobiografice
Pana la afirmarea sa ca istoric al medicinei, dar si dupa aceea, doctorul G. Bratescu a trebuit sa infrunte situatii contradictorii, uneori dramatice.
Un var al sau se straduise, catre sfarsitul anilor treizeci, sa-l initieze in doctrina comunista, drept care el s-a simtit indemnat, dupa 23 August 1944, sa adere la PCR. In acele imprejurari a fost grabnic promovat la conducerea organizatiei pe tara a studentilor democrati, fiind apoi numit director in Ministerul de Externe si, in continuare, prim-consilier al Ambasadei RPR de la Moscova.
Dar, casatorindu-se cu fiica Anei Pauker, a devenit o persoana suspecta politic, o data cu demascarea soacrei sale ca deviationista si agenta imperialista. In consecinta a fost pus sub stricta observatie, exclus din partid si chiar indepartat, pentru cativa ani, din munca de cercetare stiintifica.
A avut astfel posibilitatea sa reflecteze si sa traga concluzii despre fundamentele ideologice si morale ale miscarii la care aderase. In cartea de fata, el a adunat asemenea concluzii, inregistrand totodata vicisitudinile drumului de la iluzie la luciditate parcurs de-a lungul a opt decenii de existenta.
Despre G. Bratescu
S-a nascut la 16 iunie 1922, la Valenii de Munte. Dupa absolvirea in 1941 a Colegiului National Sf. Sava a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Bucuresti, obtinand titlul de doctor in 1949. Membru al U.T.C. (1944) si al P.C.R. (1945). Secretar general al Frontului Democrat Universitar Uniunea Nationala a Studentilor din Romania (19461948). Director de cabinet in Ministerul de Externe (19471948). Prim-consilier al Ambasadei R.P.R. de la Moscova (19481951). Instructor al Sectiei organizatorice a C.C. al P.M.R. (19511953). Exclus din partid in intervalul 19561968. A efectuat cercetari in domeniul istoriei medicinei la Centrul de Organizare a Ocrotirii Sanatatii (19531959) si la Institutul de Igiena si Sanatate publica din Bucuresti (19591962 si 19691986). A fost presedinte al Societatii de Istoria Medicinei, Filiala Bucuresti (19771986). Este membru titular al Academiei de Stiinte Medicale (din 1991). A publicat traduceri adnotate din Avicenna, Descartes, La Mettrie, Claude Bernard etc. si texte memorialistice de Z. Petrescu, G. Marinescu, Fr. I. Rainer, I. Moldovan, M. Pauker, Belu Zilber si Elena Codreanu-Racovski. In intervalul 19571985 s-a ingrijit de aparitia a 12 culegeri de studii si cercetari medico-istorice cu colaborari din tara si din strainatate. A redactat lucrarea in colaborare Dictionar cronologic de medicina si farmacie (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1975).
Lucrari principale:
Istoria ocrotirii sanatatii muncitorilor din Romania (Editura Medicala, 1957)
Hipocratismul de-a lungul secolelor (Editura Stiintifica, 1968)
Etica medicala (Editura Stiintifica, 1969)
Sanatatea Bucurestilor. 18621944 (Editura Medicala, 1970)
O istorie a medicinei (Editura Albatros, 1975 cu N. Vatamanu)
Tineretea lui Carol Davila (Editura Albatros, 1979)
Grija pentru sanatate. Primele tiparituri de interes medical in limba romana (Editura Medicala, 1988)
Miracolul grec in medicina: hipocratismul (Humanitas, 1992)
Freud si psihanaliza in Romania (Humanitas, 1994)
Catre sanatatea perfecta. O istorie a utopismului medical (Humanitas, 1999)
Biciul holerei pe pamant romanesc (Editura Academiei Romane, 2002, cu P. Cernovodeanu)