Traducere de George Arion Jr.
Încă de la început, francmasoneria s-a înconjurat, prin simbolurile și însemnele sale, cu o aură de mister și echivoc. Și totuși istoria Breslei e presărată cu nume dintre cele mai distinse și provenind din toate domeniile, de la Mozart, Benjamin Franklin și Churchill până la Buzz Aldrin, Walt Disney sau Shaquille O'Neal. Din 1717, când și-a pus bazele la Londra ca o frăție secretă vag umanitaristă și metafizică, masoneriei i-au fost de-ajuns doar două decenii ca să cucerească tot globul. Deja în vremea lui George Washington credințele masonice impregnau întreaga națiune americană ce tocmai se năștea.
Rețelele Breslei au ținut laolaltă teritoriile Imperiului Britanic; sub Napoleon, s-au transformat în instrument al autoritarismului, apoi în paravan pentru conspirațiile revoluționare. Și mormonii, și mafia siciliană își datorează originile masoneriei. Treptat, membrii acesteia au devenit pe cât de temuți, pe atât de influenți. În ochii Bisericii Catolice, în schimb, n-au fost altcumva decât vânduți diavolului. Hitler, Mussolini și Franco percepeau lojile ca pe niște surse de răspândire a maladiilor pacifismului, socialismului și influenței evreiești; au încercat să le stârpească.
Cartea profesorului John Dickie constituie o explorare captivantă și ieșită din canoane a unei mișcări care nu numai că a contribuit la formarea societății moderne, dar are și acum un impact substanțial asupra lumii, fie și numai prin valul de teorii ale conspirației pe care l-a stârnit. La cei 400.000 de membri în Marea Britanie, peste un milion în SUA și aproximativ șase milioane în întreaga lume, e important să înțelegem rolul pe care îl joacă încă francmasoneria în zilele noastre.