Închide Close
Poveşti de dragoste la prima vedere

Editura Humanitas

Adriana Bittel, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Nicolae Manolescu, Poveşti de dragoste la prima vedere

Din categoriile literatură

În colecția Ebook

EBOOK – EPUB / PDF

În prima veţi simţi parfum de crini regali. În cea de-a doua un puternic miros de terebentină. A treia aduce cu sine adieri de aripi nevăzute. A patra ceva „ascuns, cum numai marea“ poate să nască. A cincea poveste aduce o mare de acoperişuri şi o miză.

Despre Adriana Bittel

ADRIANA BITTEL, născută la 31 mai 1946, în Bucureşti, este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii române contemporane. A absolvit, în 1970, Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. Din 1972 şi până în 2010 a lucrat în redacţia revistei România literară. De peste 20 de ani publică regulat recenzii în săptămânalul Formula AS. A debutat cu volumul de proză scurtă Lucruri într-un pod albastru (Editura Cartea Românească, 1980). Alte volume publicate: Somnul după naştere (proză scurtă, Editura Cartea Român ească, 1984), Iulia în iulie (proză scurtă, Editura Eminescu, 1986), Fototeca. Temă cu variaţiuni (Editura Cartea Româ nească, 1989), Întâlnire la Paris. Unsprezece povestiri (Editura Compania, 2001, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi Premiul ASPRO), Cum încărunţeşte o blondă. Povestiri din secolul trecut (Editura Compania, 2006) – ultimele două reunite în volumul Cum încărunţeşte o blondă. Povestiri (Editura Humanitas, 2015). Este prezentă în antologiile Generaţia '80 în proza scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun şi Viorel Marineasa, Editura Paralela 45, 1998) şi Romanian Fiction of the '80s and '90s (îngrijită de Alexandru Vlad, Editura Paralela 45, 1999), precum şi cu texte traduse în antologii din SUA, Austria, Germania, Italia, Suedia. A participat la volumele colective Cartea cu bunici (Editura Humanitas, 2007), Tovarăşe de drum (Editura Polirom, 2008), Poveşti de dragoste la prima vedere (Editura Humani- tas, 2008), Intelectuali la cratiţă (Editura Humanitas, 2012) şi Casele vieţilor noastre (Editura Humanitas, 2014).

Despre Ana Blandiana

ANA BLANDIANA (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin. Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019). Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 - nuvele. Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud. Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin", 2018. Interdicţii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Despre Gabriel Liiceanu

GABRIEL LIICEANU este unul dintre cei mai importanţi autori de „literatură personală“ din România de azi. În ultimul sfert de veac, cărţile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs.

Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară, a fost un adevărat bestseller al anilor '80: producea cozi la librării, se vindea „pe sub mână“, se împrumuta numai prietenilor de încredere. Din scrisorile generate de comentariile la acest jurnal (între timp tradus în mai multe limbi) s-a născut un al doilea volum de succes, Epistolar (1987), care reuneşte voci intelectuale de mare forţă. Urmează, în altă formulă, dar, în fond, tot în notă confesivă, Declaraţie de iubire (2001), exerciţii de admiraţie şi de ataşament intelectual, etic şi, nu în ultimul rând, uman faţă de personalităţi importante ale culturii noastre. Uşa interzisă (2002) este una dintre cărţile favorite ale publicului din ultimii ani şi o revenire la notaţia diaristică. Cu Scrisori către fiul meu (2008), Gabriel Liiceanu se lasă din nou atras de simplitatea şi directeţea genului epistolar. Întâlnire cu un necunoscut (2010) reia firul confesiv al unor însemnări care, deşi par legate de o zi sau alta, au crescut, de fapt, dintr-o viaţă întreagă.

În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, scrierea egotistă, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: Despre minciună (2006), Despre ură (2007) şi Despre seducţie (2007), Estul naivităţilor noastre (2012), Dragul meu turnător (2013), Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile (2014), Nebunia de a gândi cu mintea ta (2016), România, o iubire din care se poate muri (2017), Continentele insomniei, (2017), Aşteptând o altă omenire (2018), Caiet de ricoşat gânduri sau Despre misterioasa circulaţie a ideilor de‑a lungul timpului (2019), Ludice.Exerciții de umor criptic (2019).

Despre Ioana Pârvulescu

IOANA PÂRVULESCU predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia „Cartea de pe noptieră“. În 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.

SCRIERI: Lenevind într-un ochi (1990), Alfabetul doamnelor (1999), Prejudecăţi literare (1999), Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003, reed. 2007, 2018), În intimitatea secolului 19 (2005, reed. 2007, 2013), În Ţara Miticilor (2007, reed. 2008), Întoarcere în secolul 21 (2009, reed. 2018), Viaţa începe vineri (2009, reed. 2013, 2018), Cartea întrebărilor (2010), Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale (2011), Viitorul începe luni (2012), Cum continuă povestea (2014), Inocenţii (2016).

TRADUCERI: Angelus Silesius, Călătorul heruvimic / Cherubinischer Wandersmann (ediţie bilingvă 1999 şi 2007), Maurice Nadeau, Să fie binecuvântaţi (2002), Laurent Seksik, Consultaţia (2007), Rainer Maria Rilke, Îngerul păzitor (2007), Milan Kundera, Sărbătoarea neînsemnătăţii (2014).

ANTOLOGII: De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii (2006), Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete (2012), Şi eu am trăit în comunism (2015, reed. 2018).

Despre Nicolae Manolescu
S-a nascut la Ramnicu-Valcea in 27 noiembrie 1939. A absolvit liceul la Sibiu in 1956 si Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti in 1962. Si-a sustinut doctoratul cu teza „Opera lui Titu Maiorescu“ la Universitatea din Bucuresti in 1974. Cariera didactica universitara la Catedra de literatura romana a Facultatii de Filologie din Bucuresti: este numit profesor titular in 1990. Membru corespondent al Academiei Romane din 1997. Volume: Literatura romana de azi, 1944–1964 (1965) Lecturi infidele (1966) Metamorfozele poeziei, Poezia romana moderna de la G. Bacovia la Emil Botta (1968) Contradictia lui Maiorescu (1970) Teme (7 vol., 1971–1988) Introducere in opera lui Alexandru Odobescu, Sadoveanu sau utopia cartii (1976) Arca lui Noe (3 vol., 1980–1983) Despre poezie (1987) Istoria critica a literaturii romane (vol. 1,1990) Dreptul la normalitate: Discursul politic si realitatea (1991) coautor la manualele de limba si literatura romana pentru clasele a IX-a (1977) si a XII-a (1979)
Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Poveşti de dragoste la prima vedere
  • An apariție: 2011
  • Ediție: I
  • Format: EPUB, PDF
  • ISBN: 978-973-50-3140-4-X
  • Colecție: Ebook
  • Domeniu: literatură
  • Autor: Ioana Pârvulescu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Adriana Bittel

Noi apariții

Author Spotlight

Neagu Djuvara

pagina autorului

NEAGU DJUVARA (1916–2018) s-a născut la Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă. Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact