Spatiu, timp si cauzalitate la poporul roman

Ernest Bernea, Spatiu, timp si cauzalitate la poporul roman

Actuala editie restituie in forma initiala, necenzurata, trei studii de Ernest Bernea, aparute in 1985 sub titlul Cadre ale gandirii populare romanesti. Asa cum remarca Ovidiu Barlea la aparitia primei editii, ne aflam in fata unui unicat: prima monografie asupra filozofiei populare a romanilor, bazata pe interpretarea de materiale autentice, obtinute in urma unor sistematice anchete de tip sociologic. Investigatiile lui Ernest Bernea privind reprezentarea spatiului, timpului si cauzalitatii la taranul roman au inceput sub auspiciile Institutului Social Roman condus de Dimitrie Gusti, in satele Runc si Dobrita din Gorj, incheindu-se cu tara Barsei. Pentru cititorul de astazi, textele lui Ernest Bernea sunt interesante atat din punct de vedere antropologic, prin neasteptata modernitate a discursului, cat si literar, prin articulatiile poetice ale materialului cules.

Despre Ernest Bernea

Sociolog si etnograf (28 martie 1905, Focsani–14 noiembrie 1990, Bucuresti; este inmormantat la Cernica). A absolvit Liceul „Nicolae Balcescu“ din Braila, fiind copil de trupa, si Facultatea de Litere (romana si franceza) si Filozofie din Bucuresti (1929), unde contactul cu N. Iorga si Nae Ionescu i-a marcat definitiv anii tineretii. Studii de specializare (1930–1933) in sociologie si istoria religiilor la Paris (cu sociologul Marcel Mauss) si Freiburg (cu filozoful Martin Heidegger). Secretar al Sectiei de monografii sociologice la Institutul Social Roman (1933–1935) si membru al echipelor monografice din cadrul Scolii sociologice romanesti, intemeiate de Dimitrie Gusti; conferentiar (1935–1940) la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinti, unde a tinut primul curs de etnologie din tara noastra; fondator (1935), impreuna cu Dumitru C. Amzar, Ion Ionica si I. Samarineanu, al revistei si al colectiei editoriale Randuiala; director in Ministerul Informatiilor si director de studii in Ministerul de Externe. Intre 1949 si 1954, cu unele perioade de libertate, trece prin lagarele de la Vaslui si Targu-Jiu, prin inchisorile de la Brasov, Poarta Alba si Capul Midia, printr-un domiciliu obligatoriu intr-un „sat nou“, popular, din Baragan; in 1955, sub acuzatiile de „filozof existentialist“ – promotor al miscarilor „de tip nationalist“ – si „negare a importantei miscarii muncitoresti“ prin accentul pus pe civilizatia romana sateasca, este condamnat de Tribunalul Militar Bucuresti la zece ani temnita grea; eliberat in toamna anului 1962, dupa ispasiri in inchisorile Jilava, Vacaresti si Aiud, se retrage la Tohanu Vechi, langa Brasov, unde scrie poezii si eseuri, face unele anchete etnografice; in urma recomandarilor lui Perpessicius, Al. Philippide si Miron Nicolescu revine la preocuparile sale de cercetator (1965–1972) in cadrul Institutului de Etnografie si Folclor din Bucuresti. Incearca in repetate randuri sa-si publice studiile, bogatul si pretiosul material cules de-a lungul anilor pe teren, dar reuseste cu greu, in mica masura si numai cu pretul unei autocenzurari excesive si mutilante a textelor. In 1984, in ajunul Congresului al XIII-lea al PCR, este din nou anchetat de Securitate, batut bestial si i se confisca sapte manuscrise. Opera stiintifica Studii si articole: Contributii la problema calendarului in satul Cornova (1932) Botezul in satul Cornova (1934) Muzeul romanesc de etnografie (1937) „Bradul“ de inmormantare (1938) Tehnica si magie (1940) Datina si obicei (1942) etc. Volume: Timpul la taranul roman (1941) Indemn la simplitate (1941) Maramuresul, tara romaneasca (1943) Civilizatia romaneasca sateasca (1944) Poezii populare in lumina etnografiei (1976) Cadre ale gandirii populare romanesti

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Spatiu, timp si cauzalitate la poporul roman
An apariție: 2005
Ediție: editia a II-a revizuita
Pagini: 328
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-50-0051-2
ISBN-10: 973-50-0051-2
Colecție: în afara colecţiilor
Domeniu: filozofie
Autor: Ernest Bernea

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente