Închide Close

Editura Humanitas

Dinu Pillat, Spectacolul rezonanţei

Eseuri, evocări, sinteze

Al treilea volum al seriei de autor Dinu Pillat, Spectacolul rezonanţei (titlu ales de Monica Pillat pentru a evidenţia diversele nuanţe ale criticii de receptare, specifice viziunii autorului), are ca punct de plecare ediţia lui George Muntean, Dinu Pillat. Itinerarii istorico-literare, 1978. Cartea cuprinde studiile critice din perioada 1942–1974, distribuite tematic în secţiunile: Scriitorul ca personaj, Principiul reverberaţiei şi Lecturi. Addenda include pagini din corespondenţa lui Dinu Pillat cu câţiva intelectuali de renume precum Cezar Petrescu, Lucian Blaga, G. Călinescu, Dumitru Micu, Ov.S. Crohmălniceanu etc.

„Demersul lui Dinu Pillat [...] este invers celui călinescian, cu care are totuşi comună poziţia iniţială în faţa materialului adunat: la G. Călinescu imaginaţia merge în fascicole dilatante, expansive, în vreme ce la Dinu Pillat imaginaţia acţionează în fascicole concentrate, ca un «laser». De aceea şi textele respective sunt de o foarte strânsă economie, însumând, surprinzător, un extrem de redus număr de pagini. [...] Imaginaţia nu este numai, cum îndeobşte se crede, darul fabulaţiei; ea este în primul rând şi în mod esenţial întemeiată pe simţul realului, e însuşirea de a instaura imagini irevocabile, ceea ce Dinu Pillat, cu metoda sa «behavioristă», a realizat magistral în arta sa de biograf şi portretist.“ (Alexandru PALEOLOGU, 1976)

„Ca şi Ion Pillat, poetul zonelor medii ale sensibilităţii, Dinu Pillat este criticul prob, care nu urmăreşte seducerea cititorilor prin jocurile de artificii ale inteligenţei. Amândoi, la lectură, îţi lasă un sentiment de securitate şi de încredere. Acele «côteaux modérés» pe care Sainte-Beuve şi le asuma, în critica lui, sunt şi perspectivele poetice ale tatălui, şi acelea critice ale fiului.“ (Şerban CIOCULESCU, 1978)

„El nu abordează o singură temă sau sferă de preocupări, ci preferă subiectul global, pagina concentrată, unde trebuie spus tot despre tot. Selecţia sa e riguroasă şi tot ceea ce ţine de sfera detaliului, eliminat. Non multum, sed multa este dictonul lui, după cum ar putea foarte bine să fie multum in parvo. Este aici o rigoare de om de cultură şi de spirit enciclopedic rafinat, pentru care secretul existenţei e de a nu abuza în chip nepermis de interlocutor. [...] Reprimându-şi cu bună ştiinţă coarda analitică, Dinu Pillat este prin ceea ce scrie un avar, dar un avar care n-a pierdut facultatea de comunicare atât de pregnantă la toţi Pillateştii şi pe care Dinu pare a o fi moştenit de la tatăl său.“ (Mircea POPA, 1978)

Despre Dinu Pillat

DINU PILLAT, fiul poetului Ion Pillat şi al pictoriţei Maria Pillat-Brateş, s-a născut pe 19 noiembrie 1921 la Bucureşti. A făcut clasele primare şi secundare la Liceul Spiru Haret din Bucureşti, debutând cu proze lirice şi critică literară în paginile revistei şcolii, Vlăstarul. Între 1940 şi 1944 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, Cornelia (Nelli) Filipescu. După absolvirea facultăţii a devenit asistentul profesorului G. Călinescu la Catedra de istorie a literaturii române moderne. Şi-a susţinut teza de doctorat, sub îndrumarea lui G. Călinescu, în 1947, cu studiile Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi Contribuţiuni la biografia lui Ion Pillat. În acelaşi an, în urma unei restructurări pe criterii politice, a fost îndepărtat de la catedră. Între 1950 şi 1956 a lucrat pe un post de casier şi apoi de pontator la cooperativa de praf de sânge „Muntenia". În toamna lui 1956, G. Călinescu a reuşit să-l aducă la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, al cărui director devenise, pe un post de cercetător. Arestat de Securitate în primăvara lui 1959, este anchetat şi inculpat în aşa-numitul „proces al intelectualilor", în „lotul Noica-Pillat"; i se dă o condamnare de 25 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire împotriva ordinii sociale", unul dintre principalele capete de acuzare fiind romanul Aşteptând ceasul de apoi, scris în 1948 şi dat ulterior spre lectură unor cunoscuţi, inculpaţi şi ei în proces. Eliberat din închisoare în 1964, în urma amnistiei generale a deţinuţilor politici, e reîncadrat în acelaşi an la institutul condus de G. Călinescu. În 1975, în urma unei noi restructurări pe criterii politice, este dat afară şi retrogradat pe un post de documentarist la Biblioteca Centrală Universitară. Bolnav de cancer, moare pe 5 decembrie 1975.

Scrieri publicate. Romane: Tinereţe ciudată (Ed. Modernă, Bucureşti, 1943), Moartea cotidiană (Ed. Vatra, Bucureşti, 1946); aceste două romane, împreună cu Jurnalul unui adolescent, au apărut ulterior într-un singur volum, sub titlul Tinereţe ciudată (Ed. Minerva, Bucureşti, 1984), iar apoi sub titlul Tinereţe ciudată şi alte scrieri (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2011); Aşteptând ceasul de apoi (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2010). Studii şi monografii: Mozaic istorico-literar (EPL, Bucureşti, 1969; ed. a II-a, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1971), Ion Barbu (Ed. Tineretului, Bucureşti, 1969), Dostoievski în conştiinţa literară românească (Cartea Românească, Bucureşti, 1976), Itinerarii istorico-literare, ed. de George Muntean (Ed. Minerva, Bucureşti, 1978); ultima lucrare a apărut ulterior într-o ediţie adăugită, sub titlul Spectacolul rezonanţei. Eseuri, evocări, sinteze, ed. de Monica Pillat şi George Ardeleanu (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2012).

 

Dinu Pillat în 1942, fotografie din Arhiva Monica Pillat

Alte Detalii

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact