Giordano Bruno

Giordano Bruno (1548–1600), filozof, cosmolog si matematician italian care a sustinut heliocentrismul lui Copernic, dar a mers mai departe, afirmand ca universul este infinit si populat cu multe „lumi“ asemanatoare sistemului solar. In 1672 este uns preot al Ordinului Dominican, la Neapole, unde studiase. Amenintat cu un proces de erezie din cauza vederilor sale de la bun inceput neortodoxe, in 1576 fuge la Roma si de aici la Geneva, unde imbratiseaza Calvinismul. Scenariul se repeta: este arestat, excomunicat, reabilitat dupa ce retracteaza, si lasat sa plece in Franta. La Paris (1581) gaseste un mediu propice si un post de profesor, sub protectia regelui Henric al III-lea. Nepotolit, pleaca la Londra, apoi la Oxford, unde se lanseaza in polemici aprinse cu savantii englezi. In aceasta perioada incepe sa scrie „dialogurile“ – in care isi va expune sistematic a filozofia – sase la numar, trei cosmologice si trei morale: Cena de le ceneri, De la causa, principio e Uno, De l'infinito universo e mondi, Spaccio de la Bestia trionfante, Cabala del cavallo Pegaseo si De gli eroici furori. In 1586 se intoarce la Paris, intra in conflict cu autoritatile bisericesti si fuge inca o data, acum in Germania, unde rataceste dintr-un oras in altul si, in 1590, se opreste la Frankfurt. Un an mai tarziu are proasta inspiratie sa accepte invitatia unui mecena venetian si revine in Italia. Chiar amfitrionul sau il va denunta Inchizitiei, in mai 1592. Este arestat si judecat la Venetia, cu destula blandete, apoi trimis la Roma si inchis in palatul Sant' Ufizzio, unde va fi anchetat fara ragaz in urmatorii sapte ani. Refuza sa abjure si este ars pe rug in februarie 1600.