Opere italiene IV. Alungarea bestiei triumfatoare

Giordano Bruno, Opere italiene IV. Alungarea bestiei triumfatoare

O data cu arderea pe rug, in anul 1600, a lui Giordano Bruno, in istorie se stinge acea epoca a gandirii in care cunoasterea era inseparabila de eros si magie, in locul ei instaurandu-se epoca stiintelor exacte si a tehnologiei moderne. Forta si originalitatea ultimului mare filozof al Renasterii italiene se regaseste din plin in stilul operei sale italiene, si in special in mustoasele si provocatoarele sale dialoguri filozofice, considerate o culme a ingeniozitatii verbale si o piatra de incercare pentru traducatori. Editia de fata ofera pentru prima data cititorului roman seria completa a operei italiene a lui Bruno, alcatuita din sase dialoguri, impartite de traditia exegetica in dialoguri cosmologice: Cina din miercurea cenusii, Despre cauza, principiu si unu, Despre infinit, univers si lumi, si dialoguri morale: Alungarea bestiei triumfatoare, Cabala calului pegasian, Despre eroicele avanturi, carora li se adauga piesa de teatru Lumanararul.

Despre Giordano Bruno

Giordano Bruno (1548–1600), filozof, cosmolog si matematician italian care a sustinut heliocentrismul lui Copernic, dar a mers mai departe, afirmand ca universul este infinit si populat cu multe „lumi“ asemanatoare sistemului solar. In 1672 este uns preot al Ordinului Dominican, la Neapole, unde studiase. Amenintat cu un proces de erezie din cauza vederilor sale de la bun inceput neortodoxe, in 1576 fuge la Roma si de aici la Geneva, unde imbratiseaza Calvinismul. Scenariul se repeta: este arestat, excomunicat, reabilitat dupa ce retracteaza, si lasat sa plece in Franta. La Paris (1581) gaseste un mediu propice si un post de profesor, sub protectia regelui Henric al III-lea. Nepotolit, pleaca la Londra, apoi la Oxford, unde se lanseaza in polemici aprinse cu savantii englezi. In aceasta perioada incepe sa scrie „dialogurile“ – in care isi va expune sistematic a filozofia – sase la numar, trei cosmologice si trei morale: Cena de le ceneri, De la causa, principio e Uno, De l'infinito universo e mondi, Spaccio de la Bestia trionfante, Cabala del cavallo Pegaseo si De gli eroici furori. In 1586 se intoarce la Paris, intra in conflict cu autoritatile bisericesti si fuge inca o data, acum in Germania, unde rataceste dintr-un oras in altul si, in 1590, se opreste la Frankfurt. Un an mai tarziu are proasta inspiratie sa accepte invitatia unui mecena venetian si revine in Italia. Chiar amfitrionul sau il va denunta Inchizitiei, in mai 1592. Este arestat si judecat la Venetia, cu destula blandete, apoi trimis la Roma si inchis in palatul Sant' Ufizzio, unde va fi anchetat fara ragaz in urmatorii sapte ani. Refuza sa abjure si este ars pe rug in februarie 1600.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Opere italiene IV. Alungarea bestiei triumfatoare
An apariție: 2004
Ediție: editia I
Pagini: 296
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-50-0757-7
ISBN-10: 973-50-0757-7
Colecție: Seria Eseu
Autor: Giordano Bruno

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente