GUADALUPE NETTEL, născută în 1973 la Ciudad de México, a locuit încă din copilărie atât în Mexic, cât și în Franța, iar experiența interculturală și-a pus amprenta în mod definitoriu asupra scrisului său. A urmat studii de filologie hispanică la Universidad Nacional Autónoma de México și a obținut un doctorat în științele limbajului la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. A editat revistele Semestral și Número Cero, și a condus Revista de la Universidad de México (2017–2024). E autoarea a patru romane: El huésped (2006), El cuerpo en que nací (2011), Después del invierno (2014), distins cu Premio Heralde de Novela, 2014, și Povestea fiicei (La hija única, 2020; Humanitas Fiction, 2026), care în 2021 primește Premio Cálamo „Otra Mirada 2020“ și a cărui traducere în engleză, publicată sub titlul Stillborn, s-a aflat pe lista scurtă la International Booker Prize în 2023. În 2025, Povestea fiicei a primit Prix Jan Michalski de Littérature. Guadalupe Nettel a publicat și volume de povestiri – Pétalos y otras historias incómodas (2008), El matrimonio de los peces rojos (2013), volum distins cu Premio Internacional de Narrativa Breve Ribera del Duero, 2013, și Los divagantes (2023), precum și monografii dedicate lui Julio Cortázar și Octavio Paz. De-a lungul timpului, numeroase alte premii și distincții au confirmat valoarea creației sale, dintre care amintim: Premio Nacional de Cuento Gilberto Owen, 2007, includerea în primul proiect Bogotá39, susținut de Hay Festival, în 2008, Anna Seghers-Preis, 2009, El Grand Balam Prize, 2024−2026, Puterbaugh Fellow, 2025. Opera sa este tradusă în peste douăzeci de limbi, a fost adaptată pentru teatru și film, iar fragmente din ea au apărut în publicații prestigioase precum Granta, The Yale Review, New York Times, El País, La Repubblica.