Naghib Mahfuz

Naghib Mahfuz s-a nascut pe 11 decembrie 1911 in vechiul cartier Gamaliya din Cairo, intr-o familie musulmana. In 1934 isi ia licenta in filozofie la Universitatea Regele Fuad din Cairo. Intre 1934 si 1971 ocupa diferite functii publice si desfasoara o ampla activitate publicistica. Vasta sa opera cuprinde trei tipuri de romane si povestiri: cele dedicate Egiptului antic, cele cu tematica sociala, legate de formarea Egiptului modern, si cele filozofice. Primul sau roman, Jocul destinului, apare in 1939. Pana la Revolutia Egipteana din 1952, publica inca zece romane, printre care Rhadopis din Nubia (1943) si Aleea Midaq (1947). In 1956 si 1957 ii apare Trilogia din Cairo, care il consacra drept cel mai mare scriitor al literaturii egiptene moderne. In 1959 publica Paradisul copiilor, o parabola ce are ca subiect vietile lui Isus si Mahomed, care a fost interzisa in Egipt. De altfel, toate scrierile sale de dupa 1950 - printre care se numara O mie si una de nopti si zile (1982) si Akhenaton, cel ce salasluieste in adevar (1985) - au accente satirice, adesea alegoriile si simbolurile ascunzand judecati politice. Naghib Mahfuz a scris peste treizeci si cinci de romane, cateva sute de nuvele, precum si douazeci si cinci de scenarii de film. In anul 1988 i-a fost acordat Premiul Nobel pentru literatura. A murit pe 10 august 2006, la Cairo. In colectia "Raftul Denisei" au aparut Akhenaton, cel ce salasluieste in adevar si O mie si una de nopti si zile.