Obolul visului. Poveste albastră

Marguerite Yourcenar, Obolul visului. Poveste albastră

Traducere de Emanoil Marcu și Corina Neacșu

Un roman și trei povestiri de o imaginație debordantă, în care ingeniozitatea și concizia construcției sunt duse la perfecțiune.

În Roma anului 1933, unde strălucirea trecutului e copleșită de umbrele prezentului, o monedă de 10 lire trece, într-o singură zi, prin mâinile a nouă oameni – între care un pictor muribund, o prostituată, un parfumier nefericit și o tânără care vrea să îl ucidă pe Mussolini. Incapabile să comunice, atât de diferite le sunt firile, personajele din Obolul visului – împovărate de iubiri sau de iluzii deșarte și în stare de gesturi eroice sau trădări abjecte – își întretaie astfel drumurile și destinele.

În Poveste albastră, textul care dă titlul volumului postum apărut în 1993, o corabie plutește pe mări exotice în căutarea unei comori dincolo de închipuire. Dar cele mai mari minuni de pe insula safirelor nu sunt pietrele prețioase, ci femeile pline de mister ale căror chipuri și gesturi pot aduce mântuirea sau blestemul.

Despre Marguerite Yourcenar

MARGUERITE DE CRAYENCOUR s-a născut la Bruxelles pe 8 iunie 1903, dintr-o mamă belgiană, Fernande de Cartier de Marchienne, și un tată francez, Michel Cleenewerck de Crayencour. Mama murindu-i după zece zile, de educația ei se va ocupa, în Franța, tatăl anticonformist și extrem de cultivat. El îi plătește publicarea primelor două plachete de versuri, după ce, împreună, aleg pseudonimul debutantei, YOURCENAR, o anagramă a numelui lor de familie. În 1929 îi apare primul roman, Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică (Alexis ou le Traité du Vain Combat), și îi moare tatăl. Până în 1934, când publică romanul Obolul visului (Le denier du rêve; ediție revizuită în 1959), scrie și povestirile cuprinse în volumul Poveste albastră (Conte bleu), apărut postum în 1993 (ambele opere reunite într-un volum la Humanitas Fiction în 2018). Călătorește prin Europa, pentru ca, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, să se stabilească în America. În 1937 o întâlnește la Paris pe Grace Frick (alături de care va trăi până la moartea acesteia, în 1979), la îndemnul căreia va ajunge în SUA și va preda literatură comparată în New York City și la Sarah Lawrence College. În 1938 publică Povestiri orientale (Nouvelles orientales; Humanitas Fiction, 2016), iar în 1939, romanul Lovitura de grație (Le Coup de grâce; apărut la Humanitas Fiction în 2017 împreună cu Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică). În 1951 vede lumina tiparului romanul Memoriile lui Hadrian (Mémoires d’Hadrien; Humanitas Fiction, 2015, 2021), încununat cu Prix Femina Vacaresco, și în 1968, romanul Piatra filozofală (L’Œuvre au Noir), recompensat cu Prix Femina. În 1977 îi este atribuit de către Academia Franceză Grand Prix de Littérature pentru întreaga operă, iar în 1980 devine prima femeie aleasă în Academie. Se stinge din viață la 17 decembrie 1987, cenușa fiindu-i îngropată în Brookside Cemetery, Somerville, Maine. Cu o operă care cuprinde romane, povestiri, eseuri, poeme, piese de teatru și trei volume de memorii, Marguerite Yourcenar este una dintre cele mai importante scriitoare de limbă franceză.

Recenzii

„După ce citești ultimul rând din Obolul visului, rămâi marcat de contrastul dintre figura incertă și sumbră a dictatorului și caracterele pregnante ale oamenilor obișnuiți din jurul lui.“ (The New Republic)

„Obolul visului are pasaje intens poetice și o intrigă ce pendulează între literature și istorie.“ (Los Angeles Times Book Review)

„Poveste albastră este o narațiune concentrată, compusă cu foarte multă măiestrie pentru a crea impresia reproducerii unei tradiţii ancestrale, provenită din literatura orală. Povestirea nu este foarte surprinzătoare, căci respectă tiparele clasice – dorinţa de îmbogăţire; încrederea oamenilor în strălucirea banilor; cucerirea anevoioasă a obiectului menit să aducă fericirea (în cazul nostru, safirele) – şi e structurată pe etapele obligatorii deposedării – accidente, naufragii, atacuri ale corsarilor, moarte, rătăcire, sărăcie mai mare decat înaintea obţinerii presupusei bogăţii și apoi sărăcie cumplită. La toate acestea se adaugă şi ritualuri specifice prozei lui Yourcenar, cum ar fi automutilarea. Iar atmosfera este cea care prefigurează Povestirile orientale.“ (Josyane Savigneau)

Alte Detalii