Fructul pasiunii

Karel G. van Loon, Fructul pasiunii

Bestsellerul internaţional Fructul pasiunii, primul roman al lui Karel G. van Loon, a apărut în 1999 în Olanda şi a fost publicat ulterior în 35 de ţări, devenind cea mai tradusă carte olandeză din toate timpurile.

Armin Minderhout e tatăl unui băiat de treisprezece ani. Monika, iubirea vieţii lui, a murit cu zece ani în urmă, iar el trăieşte acum cu Ellen, cea mai bună prietenă a Monikăi. Cei doi ar vrea să aibă un copil împreună şi, fiindcă nu reuşesc, se supun unui test de fertilitate, din care rezultă că Armin suferă dintotdeauna de o boală congenitală rară, care-l împiedică să procreeze. Această descoperire îi dă viaţa peste cap: cine e tatăl adevărat al copilului pe care Armin îl considerase fiul lui? E numai una din multele întrebări ce redeschid în el rănile trecutului şi aruncă o umbră de îndoială asupra poveştii de iubire pe care a trăit-o cu Monika. Armin porneşte în căutarea tatălui biologic al copilului său – „făptaşul“ –, iar revelaţia din final va fi pe cât de neaşteptată, pe atât de teribilă.

Rodica Grigore, „Amintiri şi adevăruri“ (Cultura, mai 2011)

Despre Karel G. van Loon

KAREL GLASTRA VAN LOON, unul dintre cei mai populari scriitori olandezi, s-a născut în 1962 la Amsterdam. A fost artist de cabaret, membru al unei grupări politice antimonarhiste, susţinător al Partidului Socialist din Olanda, dar, înainte de toate, jurnalist şi scriitor angajat. Debutează în 1994 cu o carte despre Remi Poppe, cunoscut activist olandez al mediului înconjurător: De Poppe-methode (Metoda lui Poppe). Scrie, în colaborare cu ziarista Karin Kuiper, Herman. De biografie van een genetisch gemanipuleerde stier (Herman. Biografia unui taur manipulat genetic), apărută în 1995. În 2000 publică volumul de interviuri De laatste oorlog. Gesprekken over de nieuwe wereldorde (Ultimul război. Convorbiri despre noua ordine mondială, în colaborare cu Jan Marijnissen). Din 1991, realizează documentare de televiziune şi este redactor la diverse emisiuni TV. În 1997, face primul pas spre literatură, cu volumul de proză scurtă Vannacht is de wereld gek geworden (Azi-noapte a-nnebunit lumea), nominalizat la ECI-prijs voor Schrijvers van Nu; în 1998, primeşte Rabobank Lenteprijs voor Literatuur pentru una dintre povestirile cuprinse în acest volum. Romanul Fructul pasiunii (De Passievrucht, 1999), un succes fulminant în Olanda, devine totodată cea mai tradusă carte olandeză din toate timpurile. Pentru acest roman, i se acordă, în 1999, prestigiosul Generale Bank Literatuurprijs. Fructul pasiunii a fost ecranizat în 2003 de regizorul olandez Maarten Treurniet. Urmează romanele Lisa's adem (Respiraţia Lisei, 2001) şi De onzichtbaren (Invizibilii, 2003), inspirat autorului de cele trei luni petrecute într-o tabără de refugiaţi de la graniţa Birmaniei cu Thailanda. Moare în 2005, la patruzeci şi doi de ani, în urma unei tumori cerebrale. Postum, îi apare volumul de proză scurtă Ongeneeslijk optimistisch (Optimistul incurabil, 2005).