Aforisme. Scrisori

Friedrich Nietzsche, Aforisme. Scrisori

Exista o zona in care viata, personalitatea su opera unui mare autor se intrepatrund, luminandu-se reciproc: e genul jurnalului, corespondentei, insemnarilor – nedestinate, in fond, publicului. Dar publicul este adesea mai fascinat de aceasta opera secunda decat de opera insasi. Iata zona in care se plaseaza volumul de fata. Publicate postum, aceste aforisme si scrisori au revolutionat imaginea conventionala despre Nietzsche si epoca sa: atat imaginea publicului, cat si a criticilor mai recenti ai filozofului. Caci scrisorile acestea, cuceritoare prin franchete si spontaneitate, bogate in anecdotica si pitoresc, arunca o lumina noua asupra personalitatii si creatiei lui Nietzsche. Dupa cum intregesc portretul altor personalitati ale vremii – al lui Richard Wagner, de pilda – si reconstituie atmosfera politica si culturala din Germania si Elvetia celei de-a doua jumatate a secolului al XIX–lea. Nascute in alta epoca, multe din observatiile cuprinse in corespondenta si aforismele lui Nietzsche sunt totusi extrem de actuale; intuitiile sale se dovedesc a fi profetice.traducere de Amelia Pavel

Despre Friedrich Nietzsche

FRIEDRICH NIETZSCHE, filozof al culturii, filolog, scriitor, una dintre figurile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a născut la 15 octombrie 1844 la Röcken, lângă Lützen, în Germania, într-o familie de pastori luterani. După studii liceale la colegiul din Pforta, urmează cursurile universităților din Bonn și Leipzig, mai întâi la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasică, avându-l ca profesor pe cunoscutul Friedrich Wilhelm Ritschl. Distingându-se, încă din timpul studiilor, ca un strălucit cercetător, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasică la Universitatea din Basel, unde ocupă, în 1869, un post de profesor. Din acea perioadă datează prietenia lui Nietzsche – el însuși muzician și compozitor – cu Richard Wagner, a cărui personalitate a avut asupra gândirii nietzscheene o influență substanțială. Decisivă a fost însă, pentru Nietzsche, întâlnirea cu filozofia lui Schopenhauer. În 1872 apare Nașterea tragediei din spiritul muzicii, studiu ce s-a bucurat de un deosebit ecou; între 1873 şi 1876 apar Considerații inactuale – o culegere de studii și reflecții filozofice. Începând cu 1876, starea sănătății sale se înrăutățește treptat, astfel încât, în 1879, renunță la postul de profesor, stabilindu-se alternativ în Elveția, la Sils-Maria pe valea Innului, în Italia și în sudul Franței, consacrându-se doar scrisului. Din 1878 datează Omenesc, prea omenesc, iar în 1881 apare Aurora. Gânduri asupra prejudecăților morale. În 1882 publică Ştiința voioasă, urmată de Așa grăit-a Zarathustra (1883–1884), Dincolo de bine și de rău (1886), Despre genealogia moralei (1887), precum și de noi ediții ale lucrărilor anterioare. În 1889 apare Amurgul idolilor. În același an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat în diferite clinici. După câteva intervale de remisiune, în care se ocupă de reeditări, de traduceri din operele sale și de corespondență, se stinge din viață în 1900, la Weimar.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Aforisme. Scrisori
An apariție: 1992
Ediție: editia I
Pagini: 272
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-28-0301-0
ISBN-10: 973-28-0301-0
Colecție: în afara colecţiilor
Domeniu: filozofie
Autor: Friedrich Nietzsche

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente