Aromânii

Istorie. Limbă. Destin

Din categoriile istorie

În colecția Istorie

Destinul pasionant al acestei populaţii purtând stigmatul minorităţii este cercetat în acest volum colectiv de o seamă de specialişti reputaţi, sub îndrumarea riguroasă şi erudită a profesorului Neagu Djuvara. Unghiurile de abordare a temei sunt diverse, fapt care nu tulbură cu nimic continuitatea logică şi temporală proprie sintezei. Sunt discutate, prin urmare, problema originii aromânilor, a romanizării lor, precum şi influenţa grecească, care i-a marcat puternic; este tratată evoluţia lor în perioada bizantină şi în cea otomană, problema diasporei aromâneşti în veacurile trecute ori cea a aculturaţiei. Argumentele lingvistice, antropologice sau pur istorice conturează un portret just şi obiectiv al acestui popor mult prea puţin cunoscut, a cărui influenţă culturală şi socială rămâne însă indiscutabilă. Publicului român îi este oferită prin această ediţie o lucrare relevantă din punct de vedere istoric, capabilă să suscite controverse printre cercetători, şi în acelaşi timp savuroasă ca introducere în istoria şi identitatea unei populaţii fascinante prin asemănare şi alteritate.

„Prezenta lucrare era destinată la origine unui public străin, îndeobşte necunoscător al problemelor balcanice. Cred însă că prin profesionalismul şi totala obiectivitate a autorilor ea va stârni interes şi printre români – şi, în primul rând, printre cei de origine aromână. Aceasta e nădejdea mea.“ (Neagu DJUVARA)

Cicerone Poghirc, „Romanizarea lingvistică şi culturală în Balcani. Supravieţuiri şi evoluţie“

Petre Ş. Năsturel, „Vlahii din spaţiul bizantin şi bulgăresc până la cucerirea otomană“

Matei Cazacu, „Vlahii din Balcanii Occidentali (Serbia, Croaţia, Albania etc.). Pax ottomanica (secolele al XV-lea–al XVII-lea)“

Neagu Djuvara, „Diaspora aromână în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea“

Max Demeter Peyfuss, „Aromânii în era naţionalismelor balcanice“

Mihaela Bacu, „Între aculturaţie şi asimilare. Aromânii în secolul XX“

Matilda Caragiu-Marioţeanu, „Un dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale despre aromâni şi despre limba lor“

Despre Neagu Djuvara (coord.)

NEAGU DJUVARA (1916–2018) s-a născut la Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă. Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS. La Stockholm, funcţionează ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Rămâne în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei. În 1961 pleacă în Republica Niger, unde va sta 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. În 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de ﬁlozoﬁe a istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron; mai târziu, obţine şi o diplomă a INALCO de la Paris. Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când se întoarce în ţară. Membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. Cele mai importante cărţi: Le droit roumain en matière de nationalité (teză de doctorat); Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations (carte premiată de Academia Franceză; în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor); Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle(în româneşte, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne); O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri; Cum s-a născut poporul român; Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii; De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul; Însemnările lui Georges Milesco (roman); Amintiri şi poveşti mai deocheate; Amintiri din pribegie (versiune franceză: Bucarest–Paris–Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil, 1948–1990); Există istorie adevărată?; Thocomerius–Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti; Războiul de şaptezeci şi şapte de ani (1914–1991) şi premisele hegemoniei americane. Eseu de istorie-politologie; Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI–XX); Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă; Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări; O scurtă istorie ilustrată a românilor.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Aromânii
Subtitlu: Istorie. Limbă. Destin
An apariție: 2012
Ediție: a II-a, revăzută
Pagini: 248
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-3460-3
Colecție: Istorie
Domeniu: istorie
Autor: Neagu Djuvara (coord.)

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente