Personalitate unică și flamboaiantă, care întreaga viață a vrut să scandalizeze și să uimească, SALVADOR DALÍ este, poate, cea mai cunoscută figură a picturii moderne. S-a născut la 11 mai 1904 la Figueres, în Catalonia, ca fiu al unui notar. Între 1922 și 1926 studiază la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando din Madrid. Se împrietenește cu Federico García Lorca și cu Luis Buñuel. După o perioadă neoimpresionistă, Dalí se apropie de tehnicile cubiste, apoi de mișcarea suprarealistă, pe care o descoperă odată cu stabilirea sa la Paris, în 1927. Aduce, în cadrul acesteia, o metodă pe care o denumește „paranoic-critică“. În grupul suprarealiștilor o cunoaște pe viitoarea sa soție, Gala, împreună cu care se va stabili, din 1930, la Cadaqués, în Spania. Între 1940 și 1948 Dalí și Gala locuiesc în SUA, revenind apoi în Spania. Printre cele mai cunoscute picturi daliniene se numără: Marele masturbator (1929), Persistența memoriei (1931), Girafa în flăcări (1935), Presimțirea războiului civil (1936), Metamorfoza lui Narcis (1937), Fecioara de la Port Lligat (1949), Descoperirea Americii de către Cristofor Columb (1960) etc. A creat costume și decoruri pentru balet (Labirintul – 1941, Tristan nebun – 1944) și a făcut ilustrații la Cânturile lui Maldoror de Lautréamont și Don Quijote de Cervantes. A colaborat cu Luis Buñuel la realizarea peliculelor Câinele andaluz (1929) și Vârsta de aur (1930). Dintre scrierile sale menționăm: La conquête de l’irrationnel (1935), La vie secrète de Salvador Dalí (1942), romanul Chipuri ascunse (Visages cachés, 1943) și Jurnalul unui geniu (Journal d’un génie, 1964; Humanitas, 1994, 2012, 2015). Salvador Dalí a murit la 23 ianuarie 1989.