Închide Close
Europa si ideea de natiune

Editura Humanitas

José Ortega y Gasset, Europa si ideea de natiune

Notorietatea dobandita de Revolta maselor il nelinistea oarecum pe Ortega si, in ultimii sai ani de viata, s-a gandit sa scrie sub titlul „Dupa douazeci de ani“ ceea ce considera ca avea de spus despre „stadiul problemei“ analizate in acele pagini, dupa trecerea unui sfert de secol, cand noi fapte survenite intre timp puteau face posibila o a doua parte sau o prelungire a reflectiilor sale. Dar, ca multe alte proiecte ale lui Ortega, nici acesta nu si-a gasit locul in sirul zilelor sale laborioase si acel studiu n-a ajuns sa fie realizat. Cu toate acestea, paginile reunite acum sub titlul Europa si ideea de natiune aduc in buna parte la indeplinire acel proiect. Tema lor fundamentala este analiza marilor schimbari sociale intervenite in deceniile posterioare publicarii Revoltei maselor si, in special, criza ideii de natiune asa cum aparuse ea vertebrand viata societatii europene din secolul al XVII-lea incoace. Se stie ca Ortega era spaniol pana in maduva oaselor, dar, in acelasi timp, deloc provincial si nici chiar nationalist, ci foarte european. Exilul l-a facut sa peregrineze prin tari straine si sa se adreseze unor asistente indepartate. Asa incat cuvintele adunate acum in cartea de fata au fost adresate anume unui public din Elvetia, Germania si Anglia. E vorba, asadar, de roade ale unei depline maturitati intelectuale si, in ultima instanta, de rezumate ale unor meditatii ample. Tema lor centrala este preocuparea fata de viitorul iminent al istoriei europene, iar acel viitor – palpat in paginile de fata ale lui Ortega – a si devenit, si continua sa fie, prezentul istoric ce ne contine astazi. E deci una dintre cartile cele mai actuale din mostenirea lui Ortega. Paulino Garagorri traducere de Sorin Marculescu
Despre José Ortega y Gasset

Născut la 9 mai 1883 la Madrid, filozoful și eseistul JOS*Eacute; ORTEGA Y GASSET făcea parte dintr‑o familie cu tradiții liberale (tatăl său era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). A urmat cursurile colegiului iezuit de la Miraflores del Palo (Málaga), apoi dreptul și filozofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizată tot de iezuiți, încheindu‑și studiile în 1902, la Universitatea Centrală din Madrid. A cultivat o prietenie strânsă, dar accidentată cu Miguel de Unamuno (din 1903). Și‑a obținut doctoratul în filozofie în 1904, cu teza Spaimele anului 1000. Între 1905 și 1908 a făcut stagii de studiu la câteva universități din Germania: Leipzig (unde preda Simmel), Berlin și, în fine, Marburg (va reveni aici și în 1911), unde profesau Hermann Cohen și Paul Natorp; a fost coleg și prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer și Heinz Helimsoeth. A fost profesor la Escuela Superior del Magisterio (1908–1910), iar din 1910 a predat vreme de 25 de ani metafizică la Universitatea din Madrid. În 1914 a fondat Liga de Educación Política Española (cu Manuel García Morente, Antonio Machado, Ramiro de Maeztu, Ramón Pérez de Ayala, Manuel Azaña etc.). În același an a devenit membru al Real Academia de Ciencias Morales y Politicas. În 1915 a fondat revista España (cu Azorín, Eugenio d’Ors etc.), apoi El Sol, iar în 1923, Revista de Occidente și Biblioteca de Ideas del siglo XX. În 1929 a demisionat temporar de la catedră, în semn de protest față de dictatura lui Miguel Primo de Rivera. În 1930 s‑a alăturat, împreună cu Miguel de Unamuno, Gregorio Marañón, Pérez de Ayala etc., mișcării republicane, iar un an mai târziu a devenit deputat de León în Parlamentul republican. Din 1932 s‑a retras treptat din politică. La izbucnirea Războiului Civil (august 1936) s‑a refugiat succesiv în Franța, Argentina și Portugalia. În 1946 a revenit definitiv la Madrid, evitând orice colaborare cu Franco. În 1948 a întemeiat, împreună cu discipolul său Julián Marías, Instituto de Humanidades. În 1949 a participat la centenarul Goethe de la Aspen (Colorado) și în același an (august–septembrie) a ținut conferințe la Berlin, Hamburg și Stuttgart, apoi (1951–1954) la Edinburgh, Darmstadt, Baden Baden și München. A fost sărbătorit solemn în 1953. A murit la Madrid, la 17 octombrie 1955.

Alte Detalii

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact