Filozofia cercetătorului

Mircea Flonta, Filozofia cercetătorului

Înțelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg

Din categoriile ştiinţă

„Cu referire la o configurație pe care o socotesc exemplară pentru ceea ce numesc filozofia cercetătorului, și anume înțelegerea fizicii cuantelor elaborată cu precădere de Niels Bohr și Werner Heisenberg, numită și interpretarea de la Copenhaga, voi urmări câteva obiective strâns legate între ele. Unul dintre ele este de a arăta că ceea ce distinge fizica cuantelor ca atare de înțelegerea fizicii cuantelor este ceea ce desparte o realizare majoră a cercetării de reflecții asupra semnificației acesteia. Distincția este aceea dintre o contribuție științifică și una de natură filozofică. Un alt obiectiv pe care l‑am urmărit este de a arăta că filozofia cercetătorului și filozofia convențională a științei reprezintă două niveluri distincte ale discuției filozofice. Între filozofia generală a științei și interpretarea de la Copenhaga a fizicii cuantelor au existat, desigur, anumite interferențe. Fizicienii teoreticieni care au fost activi în elaborarea și apărarea acestei interpretări au avut anumite lecturi filozofice și, desigur, contacte cu filozofi ai științei. Voi susține însă că influența orientărilor din filozofia generală a științei asupra interpretării de la Copenhaga a fost mult mai slabă decât au presupus mulți autori care au discutat această temă.“ — MIRCEA FLONTA

Despre Mircea Flonta

MIRCEA FLONTA (n. 1932), profesor emerit la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, membru al Academiei Române. Activitatea sa didactică – întinsă pe o perioadă de peste șaizeci de ani – s-a centrat pe epistemologia cla sică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filozofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein. A publicat, în țară și străinătate, numeroase studii și articole în reviste și culegeri de studii. A tradus, în colaborare, din operele filozofice ale lui David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. Volume: Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analiticităţii (Editura Științifică și Enciclopedică, 1975), Perspectivă filozofică și raţiune știinţifică: Presupoziţii filozofice în știinţa exactă (Editura Științifică și Enciclopedică, 1985), Cognitio: O introducere critică în problema cunoașterii (ALL, 1994; ediția a II-a 2008), Imagini ale știinţei (Editura Academiei Române, 1994), Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Reflecţii asupra percepţiei filozofiei în cultura românească (Fundația Culturală Română, 1998), Kant în lumea lui și în cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005), Gânditorul singuratic: Critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008), Darwin și după Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010), 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012; ediția a II-a 2024), Drumul meu spre filozofie (Humanitas, 2016), Răspântii ale gândirii: Despre identitatea filozofiei, relaţia știinţă–religie și alte subiecte de interes general (Humanitas, 2017), Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al știinţei în timpul Primului Război Mondial (împreună cu Cătălin Vasilescu, Humanitas, 2020), Filozofia cercetătorului: Înţelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg (Humanitas, 2022).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Filozofia cercetătorului
Subtitlu: Înțelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg
An apariție: 2022
Ediție: I
Pagini: 408
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-7618-4
Colecție: Ştiinţă
Domeniu: ştiinţă
Autor: Mircea Flonta

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente