Sorin Mitu, Geneza identitatii nationale la romanii ardeleni

„Faptul ca esti barbat sau femeie, taran sau aristocrat, prost sau destept, sarac sau bogat, catolic sau ortodox – prezinta o importanta secundara. Faptul ca esti roman, cel putin dupa cum o marturisesc intelectualii care performeaza discursul ideologic national, constituie lucrul cel mai frumos si mai insemnat, inclusiv la nivelul vietii particulare a indivizilor.“ Coborand la originile istorice ale neobisnuitei importante acordate in spatiul romanesc Natiunii, Sorin Mitu analizeaza formarea imaginarului nostru social modern, fixandu-se asupra unei arii geografice si a unei perioade privilegiate: Ardealul in prima jumatate a secolului al XlX-lea. Pe urmele imaginii pe care romanii ardeleni si-o fac despre ei insisi, in comparatie cu alte etnii locuitoare in Transilvania, dar si cu alte popoare europene, autorul a cercetat tot ce se putea cerceta: de la articole de presa la documente oficiale si de la scrisori la opere literare si istorice. Textele unor personalitati de rasunet, cum sunt Samuil Micu, Petru Maior, Al. Papiu Ilarian, Simion Barnutiu, George Barit, Ion Budai-Deleanu, converg pentru a demonstra teza potrivit careia romanii ardeleni oscileaza intre exaltarea propriilor calitati si biciuirea propriilor defecte, potrivit „imperativelor“ momentului istoric si temperamentului fiecarui autor: caracteristica ce avea sa impieteze, mai tarziu, asupra neutralitatii cu care istoricii ar trebui sa priveasca problema. Este si ceea ce istoricul clujean incearca sa remedieze, oferindu-ne o „privire“ neinhibata si neinflamata asupra uneia din temele cele mai controversate ale ultimilor ani.