Roman teatral

Mihail Bulgakov, Roman teatral

Una dintre dramele scriitorului obscur rataceste intr-un cerc vicios: ca sa publici trebuie sa fii cunoscut, iar ca sa fii cunoscut trebuie sa publici. Maxudov, protagonistul din romanul lui Bulgakov, isi da seama ca e sortit mediocritatii, anonimatului, si alege calea de pe urma: sinuciderea. Insa e nevoit sa amane gestul, fiindca in ceasul al doisprezecelea vestea buna pica de sus: romanul lui va fi totusi publicat. El intra in malaxorul unor literati deprinsi cu linsajul identitar si iese din sala de operatie cu o recomandare ferma: transformarea in piesa de teatru, cu perspectiva unei promitatoare puneri in scena. Cosmarul continua, iar autorul operei sfarseste prin a nu mai recunoaste ceea ce a scris. Un exercitiu al absurdului deloc rar in lumea stalinista a anilor '40, cand favorurile le distribuie nu atat politrucul, cat secretara, si cand orice fagaduiala poarta cu ea un alai de primejdii. Piesa lui Maxudov este acceptata de Teatrul Independent din Moscova, dar chirurgia mai intra o data in scena. Textul este ciuntit, rescris, taiat si pana la urma strans intr-o formula greu de recunoscut, iar seara premierei se amana la nesfarsit. Maxudov isi da seama ca nu e sanatos sa intretii iluzii artistice in plin delir al Tatucului si constata ca ultimii lui ani n-au facut decat sa amane clipa sinuciderii. Mihail Bulgakov (1881–1940) a scris cum a trait: tragic, in vecinatatea perpetua a satirei si sub semnul urgentei. Romanul teatral este, de fapt, povestea lui Bulgakov – lupta disperata cu cenzura si dualitatea talentului sau, indreptat deopotriva spre proza si teatru.traducere de Alexandru Calais

Despre Mihail Bulgakov

Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acelasi amestec de satira, fantastic si tragism care e amprenta operei sale. Nascut la Kiev in 1891, in familia unui profesor de teologie, studiaza medicina, pe care o practica vreme de patru ani (1916–1920), pe front si in spitale de provincie. Devine dependent de morfina, dar, cu ajutorul primei sale sotii, reuseste sa invinga raul. In 1920 abandoneaza medicina pentru a se dedica scrisului. Intra in lumea teatrului, iar piesa Zilele Turbinilor, dramatizarea romanului Garda Alba, are mare succes, fiind considerata un Pescarus al noii generatii de dramaturgi. Simpatia evidenta pentru ofiterii Albi face ca piesa sa fie interzisa, dar (paradoxal!) este, in acelasi timp, piesa preferata a lui Stalin. Din 1929 nu i se mai publica nici o carte si nu i se mai joaca nici o piesa. Traind la limita supravietuirii, Bulgakov se vede silit sa-i trimita dictatorului o petitie, apoi, intr-o scrisoare adresata guvernului sovietic, sa vorbeasca despre dezechilibrul psihic la care e expus un creator a carui existenta este amenintata. Scrisoarea ramane celebra atat ca model al disidentei asumate, cat si prin efectele ei neasteptate. Trei saptamani mai tarziu, primeste un telefon bizar direct de la Stalin, in urma caruia, desi Bulgakov crede ca a fost victima unei farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui raman insa nepublicate. In ultimul deceniu al vietii scrie cu frenezie, temandu-se ca nu va termina romanul Maestrul si Margareta. Ultimele corecturi le face in 1940, pe patul de moarte, orb, dictand sotiei sale, Maria Sergheevna, care este, de altminteri, chiar modelul Margaretei.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Roman teatral
An apariție: 2004
Ediție: editia I
Pagini: 224
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-50-0509-3
ISBN-10: 973-50-0509-3
Colecție: Raftul întâi
Domeniu: literatură
Autor: Mihail Bulgakov

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente