MATEIU I. CARAGIALE (n. 24 martie 1885, d. 17 ianuarie 1936), poet, scriitor, istoric al heraldicii. S-a născut la Bucureşti, fiul lui Ion Luca Caragiale şi al Mariei Constantinescu. În anul 1889, tatăl său se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly şi îşi aduce fiul în noua familie. În adolescenţă, Mateiu îşi descoperă pasiunea pentru heraldică şi pentru genealogie. Îşi căuta strămoşii pe care îi credea aristocraţi. În 1904, începe la Berlin studiile de Drept, pe care ulterior le abandonează. În anul 1921 apare Remember în Viaţa Românească. Din 1916, începe să lucreze la romanul Craii de Curtea-Veche, pe care îl finalizează în 1928 şi care va fi publicat un an mai târziu, tot la Cartea Românească. În acelaşi an 1929, la 1 mai, primeşte premiul Societăţii Scriitorilor Români. În Agendă notează faptul că în februarie 1929 începe să lucreze la Sub pecetea tainei, iar în octombrie la Soborul ţaţelor. Placheta de versuri Pajere a apărut postum, chiar în anul morţii poetului. Aproape toate poeziile fuseseră publicate în timpul vieţii scriitorului, precum şi o mare parte a romanului Sub pecetea tainei. Textele sale heraldice şi însemnările istorice, destinate uzului personal, n-au fost puse în valoare.
Sursa textului și fotografiei: Wikipedia
