Călărețul cu șoim

Ismail Kadare, Călărețul cu șoim

În colecția Ebook

EBOOK > epub / pdf

Traducere de Marius Dobrescu

Volumul de față se constituie din patru incursiuni exemplare în lumea absurdului totalitar, surprins cu instrumentele precise ale unui mare scriitor.

Călărețul cu șoim, tabloul care împodobește salonul contelui Ciano din casa de vânătoare de la Lezha, în Albania, declanșează un funest și inexplicabil șir de violențe, iar blestemul său îi lovește întâi pe fasciștii italieni și apoi pe mai-marii regimului comunist de la Tirana. Cu Povestea Uniunii Scriitorilor din Albania, în fața oglinzii unei femei, Iarna la cafeneaua Riviera și Zborul cocorului pătrundem în intimitatea aparatului represiv albanez care macină, printre monstruoasele sale roți dințate, conștiințe și destine. Scrise la persoana întâi, aceste ultime trei proze au toate ingredientele ficțiunii lui Ismail Kadare: claritate, putere de analiză și un sarcasm inegalabil și amar.

Ilustrația de pe copertă: Hans Holbein cel Tânăr, Portret de șoimar

Despre Ismail Kadare

ISMAIL KADARE (1936–2024) s-a născut la Gjirokastra, în Albania. A absolvit filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză a făcut-o în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte (Humanitas Fiction, 2020, 2026), care i-a adus notorietatea internațională. În anii următori a publicat romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră. Vremea nebuniei (1971, 2005; Humanitas Fiction, 2012, 2022), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii singurătăți (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arce (1978; Humanitas Fiction, 2015, 2026), Firida Rușinii (1978; Humanitas Fiction, 2016), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), Vremea iubirii (1984, 1986, 1996–1997; Humanitas Fiction, 2026), Concert la sfârșit de iarnă (1988; Humanitas Fiction, 2024). În 1990 Kadare a primit azil politic în Franța și până în 2001 a locuit la Paris, perioadă în care i-au apărut romanele: Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), Spiritus (1996; Humanitas Fiction, 2012), Florile înghețate din martie (2000). În 2001 s-a întors în Albania, continuând să scrie romane de succes: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011), Cina blestemată (2009; Humanitas Fiction, 2013), Păpușa (2015; Humanitas Fiction, 2018). Firmanul orb (Humanitas Fiction, 2017) conține cinci dintre nuvelele sale istorice, iar Călărețul cu șoim (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele investigând absurdul totalitar. Kadare este și autorul unor eseuri și scrieri memorialistice, cum ar fi Povara crucii (1991; Humanitas Fiction, 2025), Dimineți la Café Rostand (2014; Humanitas Fiction, 2021) și Înfruntare la nivel înalt. Misterul convorbirii telefonice Stalin–Pasternak (2018; Humanitas Fiction, 2022). A fost recompensat cu numeroase premii și distincții literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005), Jerusalem Prize (2015) și Neustadt International Prize for Literature (2020). În 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa este tradusă în aproape cincizeci de țări.

Recenzii

„Situația ideală în literatură este atunci când citești o carte abia apărută și înțelegi că va deveni un text clasic. Aceasta se întâmplă cu Povestea Uniunii Scriitorilor din Albania, în fața oglinzii unei femei, care-i aparține unuia dintre marii scriitori în viață: Ismail Kadare.“ – Elle

„A fost comparat cu Gogol, Kafka și Orwell, dar vocea lui Kadare este una originală, universală și cu rădăcini adânci în tradiția albaneză.“ – Independent on Sunday

Alte Detalii