Închide Close

Editura Humanitas

Vladimir Tismăneanu, Cristian Pătrăşconiu, Cartea preşedinţilor

Din categoriile convorbiri

În colecția Convorbiri/Corespondenţă/Portrete

Cristian Pătrăşconiu: Cu ce personaje din literatură seamănă preşedinţii României de după 1989?Vladimir Tismăneanu: Iliescu cu Macbeth, Constantinescu cu Hamlet, Băsescu cu Henric V.

Cristian Pătrăşconiu a găsit în Vladimir Tismăneanu cel mai potrivit interlocutor pentru o convorbire pe tema preşedinţilor României. Despre Gheorghiu-Dej (preşedinte al Consiliului de Stat) şi Nicolae Ceauşescu (devenit preşedintele RSR), politologul a scris studii şi cărţi. Pe cei trei preşedinţi de după 1989, Vladimir Tismăneanu nu i-a urmărit doar de la distanţă – a avut ocazia să-i cunoască direct. De aceea, în Cartea preşedinţilor, analiza se combină incitant cu detalii biografice ţinând de „lumea secretă a nomenclaturii“, cu observaţii de psihologie surprinse pe viu, cu anecdote inedite.

Cartea preşedinţilor curge cursiv şi sistematic. De la Ceauşescu la Băsescu, dar trecând în revistă şi interimari, şi potenţiali ocupanţi ai fotoliului de la Cotroceni, ori numai parţial asimilabili, precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedinţii României vin şi ies din scenă în ordine cronologică. Cartea preşedinţilor este un titlu de că­pă­tâi al acestor ani, o spun de la bun î­n­ce­put. Este tabloul cel mai pregnant al de­ce­niilor postcomuniste, pe care le eva­lu­ea­ză din­tr-o perspectivă per­so­na­lă transparent asumată (ace­ea anticomunistă) şi pe baza unui element-cheie în în­ţe­legerea României din toate timpurile: profilul li­derilor.“ (Tania Radu, Revista 22)

„Vladimir Tismăneanu a studiat îndeaproape atât epoca Gheorghiu-Dej cât şi epoca Ceauşescu. Stau mărturie cărţile sale, cele mai semnificative în acest sens fiind Fantoma lui Gheorghiu-Dej şi Stalinism pentru eternitate. Nu i-a cunoscut personal nici pe Dej, nici pe Ceauşescu, dar pe lângă documentele de arhivă, a beneficiat, în operaţiunea de investigare a specificului dictaturilor lor, de accesul la numeroase mărturii directe şi indirecte, orale, ba chiar anecdotice, venite dinspre apropiaţii celor doi, oameni care într-un moment sau altul al vieţii lor s-au intersectat cu familia politologului. Lucrul acesta transpare în Cartea preşedinţilor, amestecul de analiză obiectivă, cu mijloacele specifice profesionistului de maximă calificare, dar şi de readucere aminte a unor aspecte aparent de «mică istorie» de revizitare a «lumii secrete a nomenclaturii» făcând lectura agreabilă. Căci – trebuie subliniat acest lucru – Cartea preşedinţilor nu e una rece, distantă, scrobită, ci una vie, palpitantă chiar, evitându-se însă pericolul căderii în cancan.“ (Mircea Morariu, Adevărul)

  Mircea Morariu, „Cartea unor eşecuri“ (Adevărul, iulie 2013)

  Vlad Mihăilă, „Cartea preşedinţilor“ (Historia.ro, iunie 2013)

Tania Radu, „Ţara preşedinţilor“ (22, iulie 2013)

Despre Vladimir Tismăneanu

VLADIMIR TISMĂNEANU este profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland. În perioada martie–decembrie 2006 a fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Între februarie 2010 și mai 2012 a fost președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În 2007 a primit din partea Universității Maryland Distinguished International Service Award, iar Asociația Americană de Științe Politice i-a acordat certificatul pentru merite excepționale în predarea științelor politice. Deține titlul de doctor honoris causa al Universității de Vest din Timișoara (2002) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (2003). În iulie 2011, președintele Traian Băsescu i-a conferit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofițer pentru eforturile susținute de promovare a democrației în România. Volume publicate (selecție): Reinventarea politicului: Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel (Free Press, 1992 și 1993; Polirom, 1997 și 2007); Fantasmele salvării: Democrație, naționalism și mit în Europa postcomunistă (Princeton University Press, 1998 şi 2009; Polirom, 1999); Stalinism pentru eternitate: O istorie politică a comunismului românesc (University of California Press, 2003; Polirom, 2005; Humanitas, 2014; în 2004, Premiul Barbara Jelavich din partea American Association for the Advancement of Slavic Studies, ca lucrare excepțională în domeniul istoriei Europei de Răsărit și Centrale); Diavolul în istorie: Comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (University of California Press, 2012; Humanitas, 2013); Romania Confronts its Communist Past: Democracy, Memory, and Moral Justice (în colaborare cu Marius Stan, Cambridge University Press, 2018); Putin’s Totalitarian Democracy: Ideology, Myth, and Violence in the Twenty-First Century (în colaborare cu Kate C. Langdon, Palgrave Macmillan, 2020); Comunism și cultură: O introducere (în colaborare cu Radu Stern, Palgrave Macmillan, 2022; Curtea Veche, 2023). Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu și Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007); coeditor, împreună cu Bogdan C. Iacob, al volumelor The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History (CEU Press, 2012) și Remembrance, History, and Justice: Coming to Terms with Traumatic Pasts in Democratic Societies (CEU Press, 2015), iar împreună cu Jordan Luber al volumului One Hundred Years of Communist Experiments (CEU Press, 2021). Alte volume apărute la Humanitas: Fantoma lui Gheorghiu-Dej (2008); Perfectul acrobat: Leonte Răutu, măștile răului (în colaborare cu Cristian Vasile, 2008); Despre 1989: Naufragiul Utopiei (2009); Despre comunism: Destinul unei religii politice (2011); Lumea secretă a nomenclaturii: Amintiri, dezvăluiri, portrete (2012); Cartea președinților (în colaborare cu Cristian Pătrășconiu, 2013); Efigii ale unui coșmar istoric (2015); Trei sute de ceaușești liliputani: (Micro)istorii personale în dialog (în colaborare cu Ciprian Măceşaru, 2016).

 

Fotografia autorului © Eduard Koller

Despre Cristian Pătrăşconiu

CRISTIAN PĂTRĂŞCONIU s-a născut pe 3 decembrie 1976 la Drobeta-Turnu Severin. Este licenţiat în ştiinţe politice al Facultăţii de Filozofie de la Universitatea Vest din Timişoara şi cursant al unui masterat de literatură comparată şi intertextualitate la aceeaşi universitate. A fost cursant şi bursier al Colegiului „A Treia Europă“ din Timişoara şi, în două rânduri, bursier al Universităţii Jagelloniene din Cracovia. Are o experienţă de peste zece ani în mass-media. A fost senior editor la ziarul Cotidianul şi senior editor la Realitatea TV. Apublicat un volum de versuri – Spectralia (1997). În prezent este director-adjunct al Institutului de Studii Populare (ISP). Volumul Repere intelectuale ale dreptei româneşti este alcătuit din zece interviuri realizate de Cristian Pătrăşconiu în perioada februarie-octombrie 2010.

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Cartea preşedinţilor
  • An apariție: 2013
  • Ediție: I
  • Pagini: 244
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-4047-5
  • Colecție: Convorbiri/Corespondenţă/Portrete
  • Domeniu: convorbiri
  • Autor: Vladimir Tismăneanu, Cristian Pătrăşconiu
  • Cuvânt înainte: Cristian Pătrăşconiu

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact