Închide Close

Editura Humanitas

Ilina Gregori, Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă

Din categoriile eseistică

În colecția Seria Eseu

„Imaginea pe care ne-o facem despre noi înşine este mincinoasă, valoarea pe care o atribuim realizărilor noastre este discutabilă, actele pe care ni le-a dictat conştiinţa au alt sens decât cel intenţionat. Tot ceea ce facem, tot ceea ce ştim sau credem este interpretabil, iar autointerpretările sunt a priori eronate. Altfel spus, chiar dacă ne înarmăm cu chei care funcţionează, nu înseamnă că avem cu adevărat acces la ceea ce căutăm. Încercăm să ne punem de acord viaţa cu principiile, acţionăm aşa cum ne dictează conştiinţa şi ne asumăm răspunderea pentru actele noastre, dar ne aflăm în sfera malentendu-ului. Ce fel de valabilitate să concedem atunci unei biografii? Ar trebui mai curând să spunem că, în condiţiile descrise de Cioran, biografia rămâne fără obiect. Cum să identifici contururile şi coordonatele unei vieţi, plecând de la premisa că ea este istoria unui individ care nu ştie ce face când face ceva, nu ştie ce vrea de fapt, când vrea ceva, pe care nu-l poţi înţelege decât greşit, drept care vei produce nişte pseudointerpretări, care vor fi prost înţelese de destinatarii lor etc. etc.? Falimentul biografiei ca gen tradiţional trădează un impas mai adânc, şi anume criza biograficului ca atare. Categoria însăşi se află în programul cioranian de demolări. Ce e de făcut?“ (Ilina GREGORI)

În eseul său despre Cioran, Ilina Gregori porneşte de la o întrebare ce pare să nu-i dea pace istoricului literaturii: „Cum e cu putinţă biografia ca gen literar?“ În particular, ea explorează două căi pe care le-ar putea urma orice biograf confruntat cu sărăcia deliberată a informaţiilor despre propria viaţă oferite posterităţii de eseist. Cea dintâi ar fi o altă lectură a potretelor pe care Cioran însuşi le-a făcut câtorva personalităţi ale veacului său. Dintre toate, Ilina Gregori se opreşte asupra celor dedicate lui Francis Scott Fitzgerald, Corneliu Zelea Codreanu şi Samuel Beckett. Urmând sugestia cioraniană din titlul unuia dintre ele, ea citeşte fiecare portret ca pe un „portret interior“, un portret care reuşeşte să ne vorbească deopotrivă despre personajul portrezizat şi despre portretist. Cea de-a doua cale reprezintă o adâncire într-un singur episod semnificativ al vieţii lui Cioran – vizita la Muzeul de Istorie Naturală din Paris într-o zi de toamnă –, relatat în câteva teste care trimit apoi, din aproape în aproape, către alte texte, alcătuind o tulburătoare imagine adânc revelatoare despre „narator“. Două răspunsuri provizorii pesemne, dar menite să deschidă o nouă perspectivă în istoria literaturii.

Despre Ilina Gregori

ILINA GREGORI a absolvit Universitatea din Bucureşti, publicând încă din timpul studenţiei cronici şi analize literare în revistele vremii. În 1970 s-a stabilit în Germania, unde şi-a continuat studiile în domeniile filozofiei, romanisticii şi literaturii comparate. Şi-a dat doctoratul în filozofie la Universitatea din Aachen cu lucrarea Maurice Merleau-Ponty şi fenomenologia limbajului (1977), condusă de Walter Biemel. În 1976 a devenit docentă la Universitatea Liberă din Berlinul Occidental, continuându-şi cercetările privitoare la literatura modernă şi la probleme de teorie şi metodologie literară. A publicat numeroase articole în prestigioase reviste academice din Germania, iar după 1990 şi în reviste literare şi filologice din România. A tradus în germană, în colaborare cu H. Hermann, Memoriile lui Mircea Eliade: Erinnerungen 1907-1937 (1987).

Cărţi publicate: Merleau-Pontys Phänomenologie der Sprache (1977); „Singura literatură esenţială": Povestirea fantastică. Balzac. Villiers de l'Isle-Adam. Pieyre de Mandiargues (1996); Studii literare. Eminescu la Berlin. Mircea Eliade: Trei analize (2002); Rumänistische Literaturwissenschaft. Fallstudien zum 19. und 20. Jahrhundert (2007); Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze (2008).

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă
  • An apariție: 2012
  • Ediție: I
  • Pagini: 244
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-3760-4
  • Colecție: Seria Eseu
  • Domeniu: eseistică
  • Autor: Ilina Gregori

Noi apariții

Author Spotlight

Horia-Roman Patapievici

pagina autorului

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Studii de fizică (1977–1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994), director de studii (1994–1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000–2005), preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR, 2005–2012).

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact